Bolnav psihic sau indracit?

Putem spune că două lucruri îl deosebesc pe îndrăcit de adevăratul, ca să zicem aşa, psihotic. Unu: duhurile rele Îl cunosc pe Dumnezeu, se cutremură înaintea puterii Crucii lui Hristos, a rugăciunii, a aghiasmei, Doi: tulburările psihice (în principal de comportament) ale îndrăcirilor poartă amprenta involuntarului - căci sufletului omenesc nu îi plac lucrurile pe care vicleanul îl sileşte să le facă.

Toate sunt în voia lui Dumnezeu. Domnul îngăduie ca unii să cadă în îndrăcire fiindcă ştie că cel cu pricina şi-ar întrebuinţa dacă ar fi sănătos, mintea si voinţa pentru a face rău cu deadinsul; pe alţii îi fereşte de alte păcate. În prima Epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel citim: Să daţi pe unul ca acesta Satanei, spre pierirea trupului, ca duhul să se mântuiască în ziua Domnului Iisus (1 Cor. 5, 5).

Îngrijirea sufletului de către păstorul ortodox (iar într-o serie de cazuri şi de către psihiatrul ortodox) trebuie să se întindă şi asupra personalităţii suferindului, asupra psihologiei lui. Arhiepiscopul Ioan (Şahovskoi) scria: „Păstorul îi insuflă îndrăcitului puterea de a se lupta cu duhurile drăceşti, nesupunerea faţă de îndemnurile lor, dispreţuirea lor, sfânta ură evanghelică faţă de ele şi faţă de păcat - faţă de păcat, prin care dracii îi ţin de obicei pe oameni sub ascultarea lor.

(Dr. Dimitri Aleksandrovici Avdeev, Când sufletul este bolnav, Editura Sophia, București, 2005, p. 23)

Categoria: Articole

Cautare: