Cel ce iubeste pe Dumnezeu, acela si pe fratele sau il iubeste

Dacă cineva ar zice că iubeşte pe Dumnezeu, dar pe fratele său îl urăşte, mincinos este. Că cel ce iubeşte pe Dumnezeu, acela şi pe fratele său îl iubeşte. Iar cel ce nu iubeşte pe fratele său, nici pe Dumnezeu nu-L iubeşte, după cum zice Apostolul Ioan. Cel ce scârbeşte pe fratele său, pe Dumnezeu Îl scârbeşte. Că zice: „Nu scârbiţi pe Duhul Sfânt cu Care sunteţi pecetluiţi”. Şi iarăşi, pentru dragoste, zice: „Ceea ce aţi făcut unuia dintre aceştia mai mici fraţi ai Mei, Mie aţi făcut”. Deci, s-a arătat, în cele mai sus-zise, că cel ce face spre bucuria fratelui său, lui Dumnezeu îi face spre bucurie. Aceasta, dar, ştiind-o, fraţilor, că prin acestea suntem plăcuţi lui Dumnezeu, dacă nu dispreţuim pe aproapele nostru, apoi şi noi cu toată puterea să ne silim să facem spre plăcere fraţilor şi să nu le dăm pricini din care ei să fie scârbiţi, ca primită la Dumnezeu să fie rugăciunea noastră, ca o jertfă fără prihană. Că dacă unul se roagă pentru tine, iar altul te blestemă, precum şi la Înţelepciune scris este: „Dacă unul zideşte, iar altul risipeşte, apoi ce spor este, fără numai osteneală?”. Aşa şi omul cel ce posteşte şi se părăseşte de păcatul său, dar, iarăşi, la acelaşi păcat intră; rugăciunea lui cine o va asculta şi cu ce spor se va alege? Şi iarăşi grăieşte, zicând: „Să nu meşteşugeşti asupra prietenului tău rele, când nădăjduieşte el la tine, că numai gura nebunilor se preface în stâlp de batjocură, dar buzele drepţilor sunt cu pază”. Deci, „cel ce umblă întru dreptate se teme de Dumnezeu, iar cel ce-şi strâmbă cărările osândit va fi”. Şi proorocul Miheia, suspinând, grăieşte pentru Israel: „Spre rău îndeamnă fiecare pe aproapele său şi împotriva lui mâinile-şi găteşte”. Iar Apostolul zice: „Dacă fratele tău se scârbeşte împotriva ta, iată că nu cu dragoste umbli”. Iar Domnul a zis: „Tot cel ce se mânie asupra fratelui său, în zadar, vinovat este judecăţii, iar cel ce va zice fratelui său, „raca” (prostule), vinovat va fi de judecata soborului, iar cel ce-i zice „nebunule”, vinovat va fi de gheena focului”. Şi încă mai zice: „Dacă-ţi aduci darul tău la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi acolo darul tău înaintea altarului şi mergi mai întâi de te împacă cu fratele său și vino apoi să-ți aduci darul tău înaintea lui Dumnezeu”. (Proloagele, volumul 1, Editura Bunavestire, pp. 319-320)

Categoria: Articole

Cautare: