DESPRE TAINA BOTEZULUI

www.resurse-ortodoxe.ro - Predici, rugaciuni, filme, carti, conferinte ortodoxe

DESPRE TAINA BOTEZULUI

INVATACELUL: Care este temeiul scripturistic al Tainei sfantului botez ?

PREOTUL: Mantuitorul a spus: “Adevarat, adevarat zic tie, de nu se va naste cineva din apa si din Duh nu va putea sa intre intru imparatia lui Dumnezeu” (Ioan, 3, 5).

INVATACELUL: Ce inseamna de fapt aceasta Taina ?

PREOTUL: Botezul este Taina in care, prin intreita cufundare in apa, in numele Sfintei Treimi, cel ce se boteaza se curateste de pacatul stramosesc si de toate pacatele facute pana la botez, se naste la o viata spirituala noua si devine membru al trupului tainic al Domnului, al Bisericii lui Hristos.

Botezul din apa si din Duh isi are prefigurarea in proorociile Vechiului Testament, deoarece Domnul nostru Iisus Hristos a venit sa implineasca tot ce s-a proorocit si s-a dat in Lege. Incepandu-Si lucrarea Sa mesianica, Mantuitorul Hristos a dat o multime de semne si a facut minuni, tamaduind bolile si scotand demonii din cei ce Il rugau. Vestea minunilor s-a dus departe, punand pe ganduri pe multi, caci asa ceva nu se mai pomenise (Matei, 9, 32-38; Ioan, 9, 32-33). In aceste imprejurari Sfanta Scriptura ne spune ca intre farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al iudeilor. “Acesta a venit noaptea la Iisus si I-a zis: Rabi, stim ca de la Dumnezeu ai venit invatator, caci nimeni nu poate face aceste minuni pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el. Drept raspuns, Iisus i-a zis: Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu. Nicodim I-a zis: Cum poate un om batran sa se nasca din nou? Poate el oare sa intre a doua oara in pantecele maicii sale si sa se nasca ? Iisus a raspuns: Adevarat, adevarat zic tie, de nu se va naste cineva din apa si din Duh nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trup, trup este, si ceea ce este nascut din Duh, duh este” (Ioan, 3, 1-6). Deci, nasterea din nou inseamna a avea botezul din apa si din Duhul Sfant, pe care l-au primit si il dau apostolii Domnului, carora le-a zis Domnul dupa invierea Sa: “Mergeti in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi” (Marcu, 16, 15-16) si botezand in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, invatati pe toti “sa pazeasca toate cate am poruncit voua; si iata, Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin” (Matei, 28, 19-20).

INVATACELUL: I-am auzit pe unii ca in Sfanta Scriptura numai doua Taine sunt pomenite: botezul si Cina Domnului, si ca celelalte sunt niste nascociri omenesti, pe care ei nu le pot admite. Iar cat priveste botezul, nu ar fi o Taina, ci un simbol, o lucrare simbolica in care se inchipuieste curatirea de pacate si prin care numai se intareste credinta, fiind doar o dovada pe care o face cineva despre faptul ca s-a pocait, sau ca el este o mostenire, o pecete a pocaintei. Curatirea pacatelor insa nu ar face-o botezul, ci credinta, care prin botez este pecetluita si confirmata. Credinta si nu botezul ar fi agentul care transforma pe om in faptura noua, mantuindu-l, dupa cum ar rezulta din cuvintele ingerului catre Cornelie, ca prin credinta in cele ce ii va spune apostolul Petru se va mantui cu toata casa sa (Fapte, 11, 14), sau din cuvantul apostolului Pavel catre temnicerul din Filipi: “Crede in Domnul Iisus si te vei mantui tu si casa ta” (Fapte, 16, 31). Deci, spun ei, credinta este cea care a adus rnantuire, iar botezul i-a urmat numai ca un simbol al convertirii si al credintei sau ca o pecete a terminarii pocaintei.

PREOTUL: Botezul crestin este o Taina Sfanta, iar nu un simbol, deoarece Mantuitorul a numit botezul “nastere de sus”, in urma caruia omul se curateste de pacate si se sfinteste (Ioan, 3, 3-7). Sfantul apostol Pavel il numeste “innoirea vietii” (Rom., 6, 3-5), prin innoirea Sfantului Duh (Tit, 3, 5). Apostolul Petru spune si mai lamurit ca botezul este impartasit spre iertarea pacatelor (Fapte, 2, 38) si ca nu este numai un simbol sau o spalare a trupului - cum li se pare unora - ci este o nastere adevarata. Botezul, zice el, “va mantuieste astazi si pe voi nu ca stergere a necuratiei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun catre Dumnezeu” (I Petru, 3, 21).

Chiar si daca nu ni s-ar spune, ar fi totusi de la sine inteles ca toate aceste urmari ale botezului nu se fac decat prin lucrarea Sfantului Duh si, astfel, botezul nu este un simbol, ci o Taina, adica o lucrare pe care o face Dumnezeu asupra noastra, prin apa sfintita.

INVATACELUL: Mai spun aceia ca botezul trebuie sa fie aplicat numai adultilor, pentru ca pe de o parte, cei ce-l primesc trebuie sa aiba mai intai credinta si pocainta si abia apoi sa se boteze, iar pe de alta parte, cei ce il aplica trebuie mai intai sa propovaduiasca credinta si pocainta si abia apoi sa boteze. Caci iata ce spune Sfanta Scriptura propovaduitorilor: “Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-le sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua” (Matei, 28, 19-20). Iar despre cel ce voieste sa primeasca botezul zice: “Cel ce va crede si se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi” (Marcu, 16, 16). Alta data li se adreseaza direct si le zice: “pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre si veti primi darul Duhului Sfant” (Fapte, 2, 38). Deci, cel ce trebuie sa primeasca botezul trebuie mai intai sa aiba credinta si sa faca pocainta. Care este adevarul ?

PREOTUL: Am spus de la inceput ca botezul crestin isi are prefigurarea in Vechiul Testament. Astfel, Dumnezeu i S-a aratat lui Avraam cand acesta era in varsta de 99 de ani si, intre altele, i-a spus ca pe toata partea barbateasca sa o taie-imprejur, iar pe copiii de parte barbateasca ce li se vor naste de aici incolo sa-i taie-imprejur in a opta zi de la nastere. Iar cel ce nu se va taia-imprejur va fi nimicit (Fac., 17, 10-14). Deci, Dumnezeu nu i-a zis lui Avraam, pentru copii si tineri, sa se taie-imprejur cand vor fi maturi, sau ca el de 99 de ani, ci toata partea barbateasca, de orice varsta ar fi, sa o taie-imprejur, iar pe nou nascuti, a opta zi dupa nasterea lor. Unii zic ca botezul pruncilor nu are valoare, caci ei nu stiu cand au fost botezati. Dar ce stia Isaac, pruncul lui Avraam, la opt zile? Desigur, nimic. Dar stiau tatal si mama sa. Asa trebuie sa fie si botezul - cum, de fapt, este practica Bisericii Ortodoxe - stiut fiind ca taierea-imprejur inchipuia botezul din Legea Noua (Col., 2, 13). Insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat cu acest botez al Legii Vechi, la opt zile dupa nasterea Sa (Luca, 2, 21).

Alta preinchipuire din Vechiul Testament, prin care se arata ca la plinirea vremii trebuie sa se boteze si copiii, este scoaterea izraelitilor din Egipt si trecerea lor prin Marea Rosie, de la batran si pana la cel mai mic prunc. Ca aceasta inchipuie botezul tuturor, adevereste si marele apostol Pavel zicand: “Fratilor, nu vreau sa nu stiti voi ca parintii nostri (izraelitii) au fost toti sub nor si ca toti au trecut prin mare, si toti, prin Moise s-au botezat in nor isi in mare” (I Cor., 10, l-2). Va sa zica “toti”, si copiii, caci Moise spunea lui Faraon: “Vom merge cu copiii nostri si cu batranii, cu fiii si fiicele noastre, cu oile si cu boii nostri” (les., 10, 9). Negresit, norul si marea (apa) insemnau “apa si Duhul Sfant” in care trebuie sa fie botezat oricine (Ioan, 3, 5).

Trecand la Noul Testament, auzim pe Domnul nostru Iisus Hristos spunand apostolilor, inainte de rastignirea Sa, ca Tatal le va trimite pe Mangaietorul, adica pe Duhul Sfant, in numele Fiului si ii va invata toate lucrurile (Ioan, 14, 16-17, 26). Si venind Duhul Sfant peste apostoli, in ziua Cincizecimii (adica Duminica), la ora noua dimineata, ei au propovaduit poporului ceea ce-i invata Duhul Sfant, spunandu-le sa se pocaiasca si fiecare din ei sa fie botezat in numele Domnului nostru Iisus Hristos, “ca a voastra si a copiilor vostri este aceasta fagaduinta”. Si au fost botezati “ca la trei mii de suflete” (Fapte, 2, l-39, 41). Ia aminte: “a voastra si a copiilor vostri este fagaduinta aceasta”, adica a botezului. Deci, si a copiilor. Si cand spune ca s-au botezat, nu spune ca au botezat trei mii de barbati si de femei, ci “trei mii de suflete”, ceea ce inseamna ca printre cei botezati au fost si copii. Desigur, apostolii predicau celor mari, insa, fiind ei inspirati de Duhul Sfant, spuneau ca si a copiilor este “fagaduinta”, iar ascultatorii le dadeau crezare, ca si Avraam, lui Dumnezeu.

Iata si cateva cazuri de familii botezate cu copiii lor: “Lidia a fost botezata - ea si casa ei” (Fapte, 16, 14-15) ? “Temnicerul i-a luat la sine (pe Pavel si pe Sila) in acel ceas al noptii, a spalat ranile lor si s-a botezat si el si toti ai lui indata” (Fapte, 16, 33) ; “Dar Crispus, fruntasul sinagogii, a crezut in Domnul, impreuna cu toata casa lui” (Fapte, 18, 8); iarasi zice sfantul apostol Pavel: “Am botezat si casa lui Stefana” (I Cor., l, 16). Cand zice “casa”, “toata casa”, se intelege de la sine ca este vorba de toata familia, pana la cel mai mic, dupa cum zice Iosua Navi: “Eu si casa mea voi sluji Domnului” (Ios., 24, 15).

Domnul Hristos a aratat, de asemenea, ca trebuie botezati copiii mici, deoarece atunci cand I-au adus niste copilasi ca sa se roage pentru ei, iar apostolii opreau pe cei ce i-au adus, Domnul i-a certat zicandu-le: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, ca a unora ca acestia va fi imparatia Cerului. Si dupa ce Si-a pus mainile peste ei, S-a dus de acolo” (Matei, 19, 13-15). Deci, daca Dumnezeu cheama si pe copii la mantuire, de mici, pentru ce i-am opri de la sfantul botez?

INVATACELUL: Pot oare copiii sa se mantuiasca numai cu botezul fara credinta? Scriptura spune nu numai despre botez, ci si despre credinta ca este trebuitoare spre mantuirea cuiva: “Cel ce va crede si se va boteza se va mantui. Iar cel ce nu va crede se va osandi” (Marcu, 16, 15-16).

PREOTUL: Intr-adevar, copiii nu pot crede la varsta cand sunt botezati, dar nici nu-L pot tagadui si nici nu-L pot refuza pe Hristos. Nu se mantuieste numai acela care crede, ci el trebuie sa se si boteze. Asa cum in Vechiul Testament taierea-imprejur se facea in baza credintei parintilor, tot asa botezul copiilor se face pe temeiul credintei parintilor sufletesti, care sunt nasii (Marcu, 9, 36-37). Copiii nu au credinta, dar au nasii. Nasii sunt persoane in varsta care insotesc pe prunci la botez si fac cuvenita marturisire de credinta in locul lor. Nasii sunt parintii sufletesti ai pruncilor care se boteaza si care se nasc prin botez la o viata noua cu Duhul.

Asa cum parintii trupesti ai pruncului l-au nascut pe el spre viata trupeasca, dupa cum scrie: “Ce este nascut din trup, trup este” (Ioan, 3, 6), tot asa nasii sunt parintii sufletesti ai pruncilor care se boteaza, garanti in fata lui Dumnezeu si a Bisericii Sale, ca pruncul (finul) va fi crescut in credinta crestina si va fi un bun credincios (Sfantul Sirneon Tesaloniceanul, Despre Sfintele Taine, cap. XLII, p. 7).

INVATACELUL: Dar unde se scrie in Sfanta Scriptura ca nasii pot fi chezasi pentru mantuirea altora si ca prin credinta lor se pot mantui copiii ?

PREOTUL: Mantuitorul spune: “…din gura a doi sau trei martori sa se statorniceasca adevarul” (Matei, 18, 16; I Tim., 5, 19). In Scriptura se arata ca Iisus, luand un copil, l-a pus in mijlocul lor si luandu-l in brate le-a zis: “Oricine va primi in numele Meu pe unul din acesti copii, pe Mine Ma primeste” (Matei, 18, 5). Deci, pe baza credintei parintilor, a nasilor si a celorlalti martori care sunt la botezul pruncului, preotul boteaza pruncul. Iar fiindca ai intrebat unde se gasesc in Sfanta Scriptura marturii prin care sa se arate ca credinta unora a mantuit pe altii, apoi din cele multe, unele iti voi spune:

Prin credinta sutasului roman s-a vindecat sluga sa (Matei, 8, 13). Robul nu credea, dar prin credinta stapanului sau si-a dobandit de la Mantuitorul sanatatea.

Patru oameni aduc la Mantuitorul un slabanog: “Si vazand Iisus credinta lor, a zis slabanogului: “Fiule, iertate sunt pacatele tale!” (Marcu, 2, 3-13). Deci credinta era a celor patru, nu numai a slabanogului.

Pe temeiul credintei lui Iair, Domnul a inviat copila de 12 ani (Matei, 9, 18-26). Pe temeiul credintei altora, Domnul a vindecat pe un mut si indracit (Matei, 9, 32-34 ; 12, 22). Pentru credinta canaanencei, Mantuitorul a vindecat pe fiica acesteia, scotand demonul din ea (Matei, 15, 21-28). Tot astfel, pentru credinta unui tata, Domnul i-a tamaduit copilul lunatic (Matei, 17, 14-18). Asadar, acestea si inca multe alte marturii ale Sfintei Scripturi, ne arata ca pentru credinta parintilor, a nasilor si a martorilor care sunt la botez, Dumnezeu le da copiilor sfintire si mantuire, dupa cum adevereste si marele apostol Pavel zicand: “Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa … femeia necredincioasa se sfinteste prin barbatul credincios” (I Cor., 7, 14).

INVATACELUL: Totusi nici Hristos n-a primit botezul decat ca adult, la varsta de 30 de ani, iar Ioan Botezatorul nu a botezat decat adulti. N-ar trebui oare ca si noi sa aplicam botezul numai adultilor ?

PREOTUL: Dar botezul primit de El n-a fost acelasi cu al nostru, deoarece n-a avut acelasi efect, acela fiind numai un botez cu apa, un botez al “pocaintei”, al lui Ioan, iar nu unul cu “apa si Duh” ca botezul crestin, instituit de Hristos. El nu S-a botezat spre a Se curati de pacate - cum facem noi cu botezul nostru - pentru ca El nu avea pacate si, deci, nici trebuinta nu avea ca mai intai sa Se pocaiasca. Altul era rostul acelui botez si altul este al botezului nostru.

Stim ca botezul “cu apa si cu Duh”, care a venit mai tarziu, se impartaseste spre iertarea pacatelor, Iisus Hristos insa nu S-a botezat cu acest botez, pentru ca pe atunci nu Se pogorase inca Duhul Sfant, iar pe de alta parte, Hristos era fara de pacate si, deci, n-ar fi avut nevoie de acest botez.

INVATACELUL: In acest caz de ce S-a botezat Iisus cu acest botez al lui Ioan ?

PREOTUL: Sfantul Ioan Gura de Aur spune urmatoarele: “La botezul Sau in apele Iordanului, Ioan Botezatorul cerea tuturor pocainta. Insusi botezul era numit “al pocaintei”. Cu toate acestea lui Iisus nu I-a cerut pocainta. Dimpotriva, in fata Lui s-a simtit umilit, zicand ca el insusi ar avea nevoie a se boteza de la Iisus si nu invers (Matei, 3, 14). Nici nu-I putea cere, deoarece Iisus nu avea pacate, era “zamislit de la Duhul Sfant”, iar nu din trup barbatesc, “nu din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca” (Ioan, 1, 13; Matei, 1, 20; Luca, 1, 34-35) si, deci, nu mostenise pacatul stramosesc. Dar El nu avea nici pacate personale (Ioan, 8, 16), dupa cum El nu avea trebuinta nici de o mai mare revarsare a Duhului Sfant asupra Sa, pe care, de altfel, botezul lui Ioan nu I-o putea oferi. Dar atunci, de ce S-a botezat? Iata de ce: mai intai, pentru ca Ioan sa-L faca cunoscut oamenilor, aratandu-L lor. “Iata Mielul lui Dumnezeu … Acesta este despre care eu am spus…” (Ioan, l, 29-30). Ioan Il marturiseste oamenilor, iar acum Il si arata, pentru ca marturisirea lui Ioan despre “Cel ce vine” dupa el (Luca, 3, 16; Ioan, 1, 27), sa nu ramana indoielnica. Tot acum Il marturisesc pe Iisus, pe Dumnezeu-Tatal si pe Sfantul Duh in chip de porumbel (Matei, 3, 16-17). De acum, multimile nu aveau sa mai puna la indoiala cele marturisite de Ioan. Acum Iisus S-a facut cunoscut, caci inainte nici chiar Ioan nu-L cunoscuse (Ioan, l, 31), pentru ca, desi Ii era rudenie (Luca, 1, 36), el isi petrecuse viata in pustie propovaduind si botezand, Dumnezeu intocmind astfel lucrurile, pentru ca lumea sa nu-l poata invinui pe Ioan ca L-ar propovadui pe Iisus pentru legaturile de rudenie si de prietenie ce le are cu El.

In al doilea rand, Iisus a primit botezul de la Ioan pentru ca sa implineasca “toata dreptatea” (Matei, 3, 14-15). “Dreptate” insemneaza implinirea poruncilor lui Dumnezeu, iar “drept” era cel ce implinise aceste porunci (Luca, 1, 6, s.a.). Deci, S-a botezat Domnul de la Ioan pentru ca nici aceasta oranduire de la Dumnezeu - de a se boteza - sa nu ramana neindeplinita de El, singurul care implineste toata dreptatea.

Iata rolul botezului omului si motivele pentru care S-a botezat El de la Ioan. Botezul crestin de mai tarziu - “cu apa si cu Duh” - se face din alte motive si are cu totul alt rost.

Iar daca este vorba de varsta, nici eterodocsii nu aleg varsta de 30 de ani la botezul lor. Mantuitorul n-a stabilit nici o varsta sau limita de varsta. El insa, cand a vorbit despre botezul pe care il va aseza, a aratat marea importanta pe care o avea lucrarea acelui botez si de aceea n-a mai fost nevoie sa spuna ca va trebui aplicat tuturor, deci si copiilor. Iar daca n-a spus-o direct, a spus-o indirect, cu toata claritatea, cuvantul “cineva” cuprinzandu-i pe toti.

Cat despre Ioan Botezatorul, e adevarat ca el predica pocainta si ca ii boteza numai pe cei ce facusera pocainta si ca acestia nu puteau ii decat adulti. Dar botezul lui nu era identic cu al nostru, ci era numai un botez pregatitor, un rit simbolic, sau cu caracter ceremonial - cum am aratat si mai sus - nefiind de neaparata trebuinta tuturor. De aceea, era de prisos a se aplica si copiilor.

As fi si eu de parere sa nu se boteze copiii, daca ar trai orice parte barbateasca sau femeiasca oricat ar vrea, pana la adanci batranete si sa

se boteze cand ar dori. Dar ce zici dumneata, suntem noi siguri ca traim 30, 50 sau 100 de ani? Nu stii ce spume Sfanta Scriptura? “Voi nu stiti ce aduce ziua de maine” (Iacov, 4, 14); si iarasi: “Nebune, in noaptea aceasta ti se va lua sufletul” (Luca, 12, 20); si iarasi: “Fiti gata, caci nu stiti ziua, nici ceasul” (Matei, 24, 44).

INVATACELUL: Nu cumva copiii se pot mantui si fara botez? Despre ei se spune ca sunt sfinti si, ca atare, n-ar avea trebuinta sa-si curete pacatele - pe care nu le au. Asa gasim in Sfanta Scriptura, prin cuvintele Mantuitorului: “Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este imparatia cerurilor” (Matei, 19, 14). Deci, copiii pot intra si fara botez intru imparatia cerurilor, in acelasi inteles pare a fi grait Mantuitorul isi alta data: “De nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor” (Matei, 18, 3; Marcu, 10, 15; Luca, 18, 15-17). Apostolul Pavel spune chiar direct ca copiii sunt sfinti: “Barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa prin barbatul credincios. Altminterea, copiii vostri ar fi necurati, dar acum ei sunt sfinti” (I Cor., 7, 14). Deci, daca parintii sunt sfinti (crestini botezati), atunci si copiii lor sunt sfinti.

PREOTUL: Mai intai de toate, trebuie stiut ca copiii nu sunt sfinti, pentru ca “ce este nascut din trup, trup este” (Ioan, 3, 6) ,- deci, copiii nascuti numai din trup, nu si din “apa si Duh”, sunt numai trup, cu pacatul lui Adam in ei. Botezul la copii aduce spalarea pacatului stramosesc intrat in lume prin calcarea poruncii de catre Adam si Eva in rai (Fac., cap. 3). “Printr-un singur om (Adam) a intrat pacatul in lume si prin pacat, moartea - si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor prin acela in care toti au pacatuit” (Rom., 5, 12). Iar acum : “Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si imbracat” (Gal., 3, 27) si iarasi: “Au nu stiti ca toti cati in Iisus Hristos ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat?” {Rom., 6, 3). Asadar, afundarea de trei ori in apa, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh (Matei, 28, 19) inseamna botezul in moartea lui Hristos, adica cel nou botezat a murit fata de pacatul stramosesc si fata de Legea lui Moise (Rom., 6, 4-25; 7, 1-6). Si prin Cruce, noul botezat este rastignit fata de lume si lumea fata de el.

Inca sa stii si aceasta, ca nimeni sau are voie sa boteze a doua oara pe cei botezati in numele Sfintei Treimi - dupa randuiala Bisericii dreptmaritoare a lui Hristos, caci zice marele apostol Pavel: “Un Domn, o credinta, un botez” (Efes., 4, 5). Numai daca au fost botezati de eretici (sectanti), ii botezam din nou.

INVATACELUL: Dar mai sunt in Sfanta Scriptura marturii prin care sa se arate ca copiii sunt pacatosi si au nevoie sa se boteze ?

PREOTUL: Daca mai vrei marturii in aceasta privinta, cauta in Sfanta Scriptura in aceste locuri: Fac., 3, 6-12, I Tim., 2, 14; Fac, 8, 21, Iov, 15, 14; 24, 4; Ps 50, 5; 57, 3; Isaia, 48, 8; Ioan, 3, 6; Ps. 13, 1; 52, 1-3; 105, 6; Pilde, 20, 9; Rom., 3, 10; 5, 12 ; I Ioan, 1, 8 s.a.

Asadar, Sfanta Scriptura ne-a aratat ca tot omul este pacatos, iar cel ce se crede fara de pacat este un mincinos (I Ioan, 1, 10). Mai mult, se spune ca cel pacatosi sunt fiii diavolului (Matei, 13, 38; Ioan, 8, 44; I Ioan, 3, 8). Iata, deci, pentru ce toti oamenii au nevoie de botez spre a se curati de pacate.

Categoria: Despre credinta ortodoxa - Parintele ILIE CLEOPA

Cautare:

DESPRE TAINA BOTEZULUI

Vizualizari: 588

Id: 518

Imagine:

Iisus-Hristos
Sfintii zilei
Cauta

cuvant:

Stiri ortodoxe
Invitatie colaborare

Cei doritori sa participe la dezvoltarea acestui site sunt rugati ne contactaze prin formularul de contact sau la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).

Contact Us


Recomandari:
Resurse ortodoxe: www.resurse-ortodoxe.ro - Contine o bogata colectie de resurse ortodoxe audio/video/text: predici, rugaciuni, carti, conferinte, icoane, filme.
Agentia de stiri "Noutati ortodoxe": www.noutati-ortodoxe.ro - Ofera stiri si informatii din viata bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferinte, aparitii editoriale. Stirile pot fi preluate si de alte site-uri prin intermediul unui script.
Maica Domnului: www.maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.
Biblia ortodoxa: www.biblia-ortodoxa.ro - Site de prezentare a bibliei ortodoxe, talcuiri, articole. Ofera Evanghelia si Apostolul zilei.
Biblia audio: www.biblia-audio.ro - Varinta audio partiala a bibliei ortodoxe.
Portal ortodox online: www.crez.ro
Calendar ortodox: calendar-ortodox.crez.ro - Calendar ortodox pentru anul curent generat dinamic cu icoana zilei; poate fi preluat de alte site-uri prin intermediul unui script.
Orthodox portal: www.orthodox.ro - A presentation of the orthodox romanian treasure.