Maretia calugariei

Pr. Cleopa – La Cuviosul Paisie cel Mare a venit la miezul nopţii Constantin cel Mare, împăratul creştinilor. Strălucea ca soarele! Şi zice Cuviosul Paisie: „Mata eşti Hristos?” „Nu sunt Hristos! Paisie, ferice de voi şi de toţi care vor răbda în mănăstire până la sfârşit! Eu am mare slavă, am făcut atâtea biserici, am dat libertate creştinismului, am văzut Sfânta Cruce pe cer, am scos de la închisoare atâtea mii de călugări şi preoţi, am palate de aur..., dar nu sunt unde sunt călugării! Acolo unde sunt călugării nici nu pot privi! Atâta slavă au adevăraţii călugări!”

Pr. Arsenie – Se spune despre Sfânta Elena, mama împăratului, că servea călugăriţele în genunchi, că zicea: „Eu sunt împărăteasa unui împărat stricăcios, dar voi sunteţi împărătesele lui Hristos!” Vă daţi seama! Lucrul acesta, părinţilor, nu este o glumă sau alegorie, ci este un adevăr. Suntem miresele lui Hristos! Pe cine să iubească mai mult un mire, decât pe mireasa lui? Nu aţi observat, pe apostoli întâi i-a numit „slugi” şi pe urmă i-a numit „fraţii Mei”! Suntem acolo unde trebuie să fim. Poziţia călugărilor este mare pe suprafaţa pământului.

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ediția a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 141-142)

Categoria: Articole

Cautare: