Predica Parintelui Cleopa la Duminica a XIII-a dupa Rusalii

www.resurse-ortodoxe.ro - Predici, rugaciuni, filme, carti, conferinte ortodoxe

Predica Parintelui Cleopa la Duminica a XIII-a dupa Rusalii

Era un om oarecare, stapin al casei sale, care a sadit vie. A imprejmuit-o cu gard,
a sapat in ea teasc, a cladit un turn si a dat-o lucratorilor...
(Matei 21, 33)

Iubiti credinciosi,

In mai multe locuri din Sfinta Scriptura, lumea pe care a zidit-o Dumnezeu este asemanata cu via. Cel mai clar spune insasi Evanghelia de astazi: "Era un om oarecare, stapin al casei sale, care a sadit vie". Acesta este Insusi Dumnezeu, Stapinul cerului si al pamintului, Care a creat toate cele vazute si nevazute si a zidit lumea ca pe o vie a casei Sale! In alt loc spune Mintuitorul: Eu sint vita cea adevarata si Tatal Meu este lucratorul... Eu sint vita, voi mladitele (Ioan 15, 1-5). Proorocul David aseamana si el lumea cu via si se roaga pentru desavirsirea ei, zicind: Doamne, Doamne, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta pe care a sadit-o dreapta Ta si o desavirseste pe ea (Psalm 79, 15-16).

Oare de ce aseamana Dumnezeu lumea cu via sau cu griul gata de seceris si nu cu altceva? Pentru ca atit via cit si griul sint cele doua roade de frunte ale pamintului care tin viata trupeasca a oamenilor. Apoi, pentru ca piinea si vinul, prin Sfinta Liturghie, se prefac in Trupul si Singele lui Hristos care mentin viata duhovniceasca a sufletelor noastre. Ca precum piinea si vinul "intaresc inima omului" asa Sfinta Impartasanie intareste credinta, iarta pacatele si mintuieste sufletul omului credincios. Piinea si vinul, la care adesea este pomenit si untdelemnul, sint alimente de baza ale omenirii care au un dublu caracter sacru, caci hranesc atit trupul cit si sufletul prin jertfa liturgica.

Dar via, adica lumea sadita de Dumnezeu, nu a fost lasata la intimplare, nu a fost parasita de El. Dimpotriva, de la inceput lumea a fost tinuta sub pronia divina; caci dupa ce a sadit-o Dumnezeu, a imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea teasc, a cladit un turn de paza si a dat-o lucratorilor iar el s-a dus departe (Matei 21, 33). Vedeti grija lui Dumnezeu pentru lume? A sadit-o cu propriile Sale miini, facind pe om dupa chipul si asemanarea Sa; a ingradit-o cu gard impotriva hotilor, adica a ingradit lumea cu poruncile si invataturile celor doua Legi a Vechiului si a Noului Testament, cu canoane si Sinoade ecumenice care apara unitatea si adevarul dreptei credinte. Apoi, in mijlocul viei, Domnul "a sapat teasc", adica a facut altarul de jertfa, pe care se aduce, prin Hristos, jertfa liturghica pentru mintuirea intregii lumi. Ba, mai mult, Dumnezeu "a cladit un turn de paza si a dat via lucratorilor, iar El S-a dus departe". Turnul de paza este Biserica intemeiata de Iisus Hristos ca un turn de veghe si aparare impotriva diavolilor, a sectelor si a tuturor smintelilor si pacatelor care ucid sufletele noastre.

Deci, cind toate acestea au fost savirsite, adica lumea a fost rascumparata si Biserica intemeiata, Domnul nostru Iisus Hristos a incredintat via Sa, adica lumea, Bisericii si Evanghelia "lucratorilor", adica Apostolilor, episcopilor si preotilor. Ei sint lucratorii viei lui Hristos. Lor li s-a incredintat intreaga opera de propovaduire a Evangheliei, de slujire a Bisericii, savirsirea Sfintei Liturghii, invatatura si apararea credintei ortodoxe, sfintirea oamenilor prin harul Duhului Sfint, revarsat prin lucrarea celor sapte Sfinte Taine, paza viei prin implinirea poruncilor evanghelice si aducerea roadelor la vreme. Iar roadele viei sint sufletele mintuite prin lucrarea faptelor bune. Slujitorii Bisericii sint lucratorii Evangheliei, adica impreuna lucratori cu Hristos, cu ingerii, cu Apostolii si cu toti sfintii la mintuirea si innoirea lumii.

Vedeti ce mare este misiunea apostolica si harul preotiei? Slujitorii Bisericii conlucreaza cu Insusi Dumnezeu, cu cele trei persoane ale Preasfintei Treimi si cu toate puterile ceresti. Prin jertfa liturgica ei unesc cerul cu pamintul, coboara pe Hristos pe sfintele altare si in inimile oamenilor. Prin cuvintele lor leaga si dezleaga pacatele lumii, scot sufletele din iad si demonii din oameni. Prin harul dumnezeiesc pe care il au de la Hristos, impart Duhul Sfint credinciosilor prin cele sapte Sfinte Taine, sfintesc, dezleaga, binecuvinteaza, calauzesc pe calea mintuirii, invata, mingiie sufletele iubitoare de Dumnezeu. Ce cinste mai de pret cautam? Sau ce har dat oamenilor este mai mare ca acela al preotiei? Episcopii si preotii sint urmasii directi ai Sfintilor Apostoli. Ei sint datori sa lucreze cu timp si fara timp via lumii crestine si sa adune cit mai multe roade, adica fapte bune si suflete curate, vrednice de Imparatia lui Dumnezeu.

Iubiti credinciosi,

Prima datorie a preotului in parohie este sa savirseasca sfintele slujbe cu toata evlavia, incepind cu Sfinta Liturghie. Altarul bisericii din fiecare sat este simbolizat de "teascul" pe care l-a sapat Dumnezeu in via Sa, cum ne spune Sfinta Evanghelie de astazi. Ca precum in teasc se prefac strugurii in vin, asa pe Sfinta Masa din altar piinea si vinul se prefac in Trupul si Singele lui Hristos in timpul Sfintei Liturghii. Cu cit va sluji cu mai multa evlavie si vrednicie sufleteasca, cu atit va dobindi mai mult dar de la Dumnezeu, va umple biserica de credinciosi si va aduce mai multe suflete pe calea mintuirii.

A doua datorie a preotului este sa invete pe credinciosi dreapta credinta, adica sa-i catehizeze cu timp, si fara timp, prin predici bune, practice, izvorite din inima; prin explicarea Sfintei Scripturi in duh ortodox, prin citirea in biserica si acasa de texte patristice, carti de calauza duhovniceasca, invataturi morale necesare tuturor si mai ales copiilor si tinerilor. Aceste invataturi formeaza "gardul" Bisericii, cu care a ingradit Dumnezeu via Sa. Precum orice vie fara gard este furata si stricata de straini, de vierul cel salbatic, adica de diavolul, cum spune psalmistul, tot asa si credinciosii din parohie, daca nu sint educati religios si deprinsi cu iertarea, cu rugaciuni, cu postul si cu citirea cartilor sfinte, se racesc in credinta, sint indiferenti fata de Biserica, devin indoielnici, necredinciosi, betivi, imorali si unii sint amagiti si atrasi de secte.

A treia datorie de mare raspundere a preotului in parohie este sa pazeasca via lui Hristos. Turnul de paza zidit de Dumnezeu "in via Sa" simbolizeaza Biserica, aceasta corabie a mintuirii lumii, care ne duce spre cele vesnice, ne scapa de duhurile rele cu care ne luptam pina la moarte, ne izbaveste de inecare in marea vietii si ne sfinteste prin cele sapte Sfinte Taine, mai ales prin Botez, Mirungere, Spovedanie si Sfinta Impartasanie. Biserica, prin preoti, apara dreapta credinta si ajuta la ridicarea sufletelor din iad si a celor cazute in robia patimilor si a pacatelor, inaltindu-le spre Hristos si Imparatia Cerurilor.

Iata, pe scurt, marea datorie evanghelica a preotilor si pastorilor (episcopilor) Bisericii lui Hristos. Ei sint gradinarii crestinilor. De felul cum isi implinesc ei misiunea depinde realizarea roadelor cerute, adica mintuirea lor si a sufletelor incredintate lor de Mintuitorul Hristos. Pentru aceasta insa preotii si pastorii trebuie sa fie de mici chemati si alesi de Hristos la slujirea Evangheliei Sale. Cei nechemati si nesfintiti prin hirotonie, adica prin punerea miinilor episcopilor, nu au ce cauta in cler, caci preotia este slujire si har, iar nu functie cu scop de "cistig urit" si mindrie. Apoi slujitorii trebuie sa provina din familii sanatoase, ortodoxe, devotate Bisericii. La seminarii este bine sa se aleaga tineri din familii model in toate, cu atestarea scrisa a duhovnicului respectiv. La studii, viitorii candidati la preotie sa iubeasca mai mult ca orice rugaciunea, biserica, slujbele, studiul, viata morala, practica liturgica, spovedania deasa la doua-trei saptamini si practica duhovniceasca in vacante pe la minastiri. Pentru casnicie li se cere sa caute sotii bune, evlavioase, milostive, mame model in toate. Familia preotului trebuie sa fie un exemplu viu pentru enoriasi, adica sa fie o casa cu multi copii, modesta, binecuvintata, legata permanent de Hristos, de enoriasi si de biserica.

Evlavia, moralitatea, rugaciunea, cultura teologica, slujbele regulate la biserica, milostenia si rivna pentru Hristos sint virtuti de baza ale preotilor, fara de care nu se pot mintui nici slujitorii, nici credinciosii. "Preotul, spune Sfintul Ioan Gura de Aur, trebuie sa se jertfeasca, nu numai sa jertfeasca", adica sa se osteneasca a spovedi pe toti enoriasii regulat in cele patru sfinte posturi, sa se jertfeasca ziua si noaptea a mentine sfintele slujbe dupa rinduiala, a cerceta pe toti in casele lor, a impaca pe toti cei certati, a mingiia pe cei intristati, a ajuta pe cei saraci si bolnavi, a hrani pe toti fiii sai sufletesti cu predici bune, pline de caldura parinteasca si cu carti sfinte de rugaciune si invatatura.

Spune Mintuitorul nostru Iisus Hristos in Sfinta Evanghelie: Eu sint vita, voi sinteti mladitele. Cel ce ramine in Mine si Eu in el, acesta aduce roada multa, caci fara Mine nu puteti face nimic (Ioan 15, 5). Hristos este vita, "tulpina viei", iar mladitele care ies din tulpina sint Apostolii, episcopii si preotii. Acei asa-zisi pastori de suflete, care au rupt legatura cu Biserica lui Hristos, nu mai au harul mintuirii, caci s-au rupt de trupul Bisericii ca si mladitele de vita si se usuca spre vesnica lor osinda, ca nu mai au legatura cu Hristos, cu Harul Duhului Sfint, cu Tainele Bisericii, cu Sfinta Liturghie, cu Crucea, cu sfintii din cer si cu toti dreptii. Iar pastorii adevarati sint preotii care sfintesc slujba in sfintele biserici, care au grija de turma incredintata lor de Hristos, care se roaga cu credinta si traiesc in bucuria Duhului Sfint, care se lupta pentru Evanghelie, pentru credinta, pentru mintuirea credinciosilor lor. Fericiti sint slujitorii pe care ii va afla Hristos facind asa si vai celor ce-i va afla dormind sau lenevindu-se!

Dar care sint roadele pe care le cere Hristos de la slujitorii Bisericii? Precum roadele mladitelor de vie sint strugurii, tot asa roadele mladitelor lui Hristos, adica ale pastorilor sint sufletele mintuite. Acestea sint crestinii pe care preotii ii cistiga prin pocainta si ii aduc la Hristos din circiumi, de la judecati, de la desfriu, de la secte, din robia pacatelor si a mortii. Crestinii care asculta de pastori, de Hristos asculta, ca zice Domnul: Cel ce va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta; iar cel ce se leapada de voi, de Mine se leapada (Luca 19, 16). Daca preotul slujeste cu evlavie, invata pe toti, se roaga si face tot ce poate, dar credinciosii nu-l urmeaza, el va lua plata lucratorului credincios, iar ei, neascultatorii, vor lua osinda. Acestia sint ca via neroditoare, ca frunzele viei lovite de bruma care cad si se arunca in foc.

Vai de credinciosii care nu merg la biserica din lenevire sau necredinta! Vai de cei ce se rup de trupul Bisericii lui Hristos si cad in secte, ca sectele nu duc la mintuire, fiind rupte de vita vietii care este Hristos! Vai si de pastorii care nu se ostenesc sa aduca roade la vreme din via incredintata lor! Adica smintesc turma, pierd sufletele si lasa sa intre lupii in piei de oaie, adica sectantii in parohiile lor. Caci va veni Hristos, stapinul viei, si pe cei rai cu rau ii va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor (Matei 21, 40-41).

Iubiti credinciosi,

Vedeti ce mare este raspunderea preotilor pentru sufletele voastre? Vedeti cit trebuie sa se jertfeasca ei pentru mintuirea credinciosilor? Multi insa ii judeca si ii osindesc, uitind ca si ei sint oameni, ca au familie si trebuie sa se ingrijeasca atit de enoriasi si de casa lui Dumnezeu, cit si de casele lor. Sa stiti ca preotii ar putea fi mult mai devotati, mai buni, daca ar fi alaturi de ei toti credinciosii satelor si oraselor noastre. Caci daca preotii vad bisericile pline de credinciosi, mai ales in sarbatori, credinta lor sporeste, harul lucreaza mai mult prin ei, predicile lor devin mai vii si patrund in inima fiecaruia.

Iar cind preotii vad mai multi sateni la circiumi, la tirguri si judecati, decit la biserica in timpul Sfintei Liturghii din Duminici si sarbatori, ei se intristeaza si slabesc duhovniceste. Credem ca preotii buni se datoreaza si credinciosilor buni, rivnitori pentru Hristos; iar cei mai putini buni se datoreaza si enoriasilor slabi in credinta si indiferenti de mintuirea lor. Dar fiecare va fi judecat dupa faptele sale de Dumnezeu, stiutorul inimilor noastre.

De aceea, fratii mei, va indemn sa iubiti pe Dumnezeu si Biserica Lui. Iubiti pe pastorii Bisericii, ascultati de ei si va rugati pentru ei, ca niste fii sufletesti, ca ei privegheaza pentru sufletele voastre, ca cei ce vor da seama (Evrei 13, 17). Va mai indemn sa nu lipsiti in sarbatori de la biserica, si sa ascultati cu evlavie sfintele slujbe, mai ales Sfinta Liturghie. Hristos este de fata in Sfintul Altar si noi sa lipsim? Maica Domnului cu toti ingerii si sfintii sint in biserica si slavesc pe Dumnezeu impreuna cu preotul si noi ne ducem atunci la placeri si la betii? Nu uitati sa pomeniti pe preoti la rugaciunile voastre, din dragoste si din datorie, ca sint sfintiti de Hristos si poarta in ei Harul Duhului Sfint.

Sa rugam pe marele Arhiereu Iisus Hristos, Pastorul si Mintuitorul sufletelor noastre, sa rinduiasca pastori si preoti cit mai buni Bisericii Sale, iar noua sa ne dea mai multa credinta si fapte bune spre dobindirea cerestilor bunatati. Amin.

Categoria: Predici la Duminicile de peste an - Parintele Ilie Cleopa

Cuvinte cheie: Duminica a 13-a dupa Rusalii, Pilda lucratorilor rai

Cautare:

Predica Parintelui Cleopa la Duminica a XIII-a dupa Rusalii

Vizualizari: 379

Id: 2110

Imagine:

Iisus-Hristos
Sfintii zilei
Cauta

cuvant:

Stiri ortodoxe
Invitatie colaborare

Cei doritori sa participe la dezvoltarea acestui site sunt rugati ne contactaze prin formularul de contact sau la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).

Contact Us


Recomandari:
Resurse ortodoxe: www.resurse-ortodoxe.ro - Contine o bogata colectie de resurse ortodoxe audio/video/text: predici, rugaciuni, carti, conferinte, icoane, filme.
Agentia de stiri "Noutati ortodoxe": www.noutati-ortodoxe.ro - Ofera stiri si informatii din viata bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferinte, aparitii editoriale. Stirile pot fi preluate si de alte site-uri prin intermediul unui script.
Maica Domnului: www.maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.
Biblia ortodoxa: www.biblia-ortodoxa.ro - Site de prezentare a bibliei ortodoxe, talcuiri, articole. Ofera Evanghelia si Apostolul zilei.
Biblia audio: www.biblia-audio.ro - Varinta audio partiala a bibliei ortodoxe.
Portal ortodox online: www.crez.ro
Calendar ortodox: calendar-ortodox.crez.ro - Calendar ortodox pentru anul curent generat dinamic cu icoana zilei; poate fi preluat de alte site-uri prin intermediul unui script.
Orthodox portal: www.orthodox.ro - A presentation of the orthodox romanian treasure.