Sinaxar 7 Ianuarie
Ăn aceasta luna, ĂŽn ziua a saptea, soborul Sfântului Prooroc ĂŽnaintemergatorului Botezatorului Ioan.
DupÄ cum este obiceiul, Biserica dreptmÄritoare a rânduit ca dupÄ unele mari sÄrbÄtori ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, ĂŽn ziua care urmeazÄ praznicului sÄ fie cinstit principalul personaj secundar al marii sÄrbÄtori.
Astfel, ĂŽn ziua dupÄ Botezul Domnului facem prÄznuire de sfântul Ioan BotezÄtorul Ĺi ĂnaintemergÄtorul Domnului, cel mai mare dintre profeĹŁi, glasul care strigÄ ĂŽn pustie "gÄtiĹŁi calea Domnului", turtureaua pustiei care a binevestit primÄvara harului, fÄclia Luminii dumnezeieĹti, rÄsÄritul ce a vestit pe Soarele DreptÄĹŁii, ca un ĂŽnger pÄmântesc Ĺi om ceresc, care stÄ la graniĹŁa dintre cer Ĺi pÄmânt Ĺi uneĹte Vechiul Ĺi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu ĂŽn deĹert sÄ anunĹŁe vestea cea bunÄ a venirii lui Mesia Hristosul, Ĺi sÄ pregÄteascÄ calea lui Iisus, Ioan ĂŽĹi ĂŽmplineĹte misiunea botezând pe Isus ĂŽn apele Iordanului. De acum strÄlucirea lui urma sÄ scadÄ, iar a Mântuitorului sÄ creascÄ.
TotuĹi, chiar dupÄ venirea Harului Ĺi moartea lui ca martir, Ioan BotezÄtorul continua sÄ fie pentru creĹtini, ĂŽn sens duhovnicesc, Ănainte-MergÄtorul Domnului. Model de ĂŽnfrânare, de pocÄinĹŁÄ, de curÄĹŁire de patimi prin ascezÄ Ĺi rugÄciune, iniĹŁiator al vieĹŁii monastice Ĺi a celei pustniceĹti, Ioan nu va ĂŽnceta niciodatÄ sÄ fie cel care gÄteĹte calea ce duce la Hristos.
Mai multe despre viaĹŁa sfântului Ioan BotezÄtorul ne povestesc sinaxarele celorlalte sÄrbÄtoriri pe care Biserica i le-a rânduit:
Tot ĂŽn aceastÄ zi, s-a asezat si aducerea preacinstitei si sfintei sale mâini ĂŽn cetatea ĂŽmparateasca a Constantinopolului.
A doua zi dupÄ dumnezeiasca ArÄtare, am luat dintru ĂŽnceput, de la SfinĹŁii PÄrinĹŁi, sÄ prÄznuim Soborul sfinĹŁitului Prooroc ĂŽnaintemergÄtorului Ĺi BotezÄtorului Ioan, ca unul care a fost slujitor al tainei dumnezeiescului Botez al Domnului. Ĺi s-a aĹezat Ĺi acest praznic pe lângÄ celelalte praznice ale sale, pentru a nu trece sub tÄcere nici una din faptele lui minunate.
Ăn aceastÄ zi se mai prÄznuieĹte Ĺi aducerea preacinstitei sale mâini la Constantinopol, care s-a ĂŽntâmplat ĂŽn urmÄtorul chip: Sfântul Evanghelist Luca, ajungând ĂŽn cetatea Sevastiei, unde se spune cÄ a fost ĂŽngropat trupul ĂŽnaintemergÄtorului, Ĺi luând de acolo mâna dreaptÄ a proorocului, a adus-o ĂŽn cetatea lui, la Antiohia, unde prin ea s-au sÄvârĹit multe minuni. Una dintre aceste minuni este Ĺi aceasta: Un balaur ĂŽĹi avea cuibul ĂŽn preajma cetÄĹŁii Antiohiei. Pe acest balaur, locuitorii pÄgâni de acolo ĂŽl socoteau a fi dumnezeu Ĺi-l cinsteau cu jertfe, ĂŽn toĹŁi anii; iar Jertfa adusÄ lui, era un om. Balaurul târându-se afarÄ din cuibul sÄu, Ĺi arÄtându-se ĂŽnspÄimântÄtor la vedere, cÄsca gura mare, lua jertfÄ Ĺi o sfâĹia cu dinĹŁii.
Ĺi trecând timpul, a venit Ĺi rândul unuia dintre creĹtini sÄ dea pe fiica sa balaurului. De aceea tatÄl fetei, alese ca jertfÄ, se ruga lui Dumnezeu Ĺi sfântului Ioan BotezÄtorul, ca sÄ i se izbÄveascÄ fiica de moartea cea amarÄ. Ĺi i s-a luminat cugetul sÄ facÄ urmÄtorul lucru: a cerut sÄ se ĂŽnchine la sfânta mânÄ a sfântului Ioan; Ĺi ĂŽn timp ce sÄruta mâna, el a rupt cu dinĹŁii, ĂŽn ascuns, degetul cel mare de la mâna sfântului; Ĺi dobândind ceea ce dorea, a ieĹit din bisericÄ. Iar când a sosit ziua de jertfÄ Ĺi era adunat tot poporul, a mers Ĺi tatÄl fetei ducând pe fiica sa. Ĺi apropiindu-se de balaur, care cÄsca gura Ĺi aĹtepta jertfÄ, i-a aruncat ĂŽn gâtlej sfântul deget al ĂŽnaintemergÄtorului. Iar odatÄ cu aceasta, balaurul a murit. Ĺi tatÄl s-a ĂŽntors acasÄ, cu fiica sÄ vie, povestind minunata ei izbÄvire. Iar mulĹŁimea poporului, minunându-se de aceasta mare minune, a mulĹŁumit lui Dumnezeu Ĺi Sfântului Ioan, zidind o bisericÄ mare ĂŽnchinata Sfântului.
Se mai spune iarÄĹi cÄ la praznicul ĂnÄlĹŁÄrii cinstitei Cruci, era ĂŽnÄlĹŁatÄ de arhiereu Ĺi aceasta cinstitÄ mânÄ a BotezÄtorului. Ĺi când se ĂŽnÄlČa, uneori se desfÄceau degetele, iar alteori se strângeau, Ĺi desfacerea degetelor ĂŽnsemna belĹug de roade, iar strângerea, lipsÄ Ĺi nerodire. Pentru aceasta mulĹŁi ĂŽmpÄraĹŁi, dar mai ales ĂŽmpÄraĹŁii Constantin Ĺi Romano, PorfirogeneĹŁii, care au ĂŽmpÄrÄĹŁit ĂŽn anii 912-959, doreau sÄ dobândeascÄ cinstitÄ mânÄ, pentru cÄ nu cumva sÄ ajungÄ acest odor ĂŽn mâinile pÄgânilor.
Deci ĂŽn vremea lor s-a fÄcut mutarea cinstitei mâini a ĂnaintemergÄtorului, prin diaconul Iov, de la biserica Antiohiei Ĺi a fost adusÄ la Constantinopol, chiar ĂŽn seara dumnezeieĹtii ArÄtÄri, la Vecernie, când este obiceiul sÄ se sÄvârĹeascÄ de cÄtre creĹtini Agheasma. Iar iubitorul de Hristos ĂŽmpÄrat, sÄrutând cu dor aceastÄ sfântÄ mânÄ, a aĹezat-o ĂŽn palatul ĂŽmpÄrÄtesc.
Tot În aceasta zi, pomenirea sfântului noului mucenic Atanasie cel din Atalia, care a marturisit În Smirna la anii 1700.
Cu ale lor sfinte rugÄciuni, Doamne, miluieĹte-ne Ĺi ne mântuieĹte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.