În aceastÄ lunÄ, ziua a douÄzeci Ĺi doua pomenirea aflÄrii moaĹtelor sfinĹŁilor mucenici din Evghenia, care s-a întâmplat în zilele împÄratului Arcadiu.
Pe când scaunul Constantinopolului era cârmuit de preasfinĹŁitul Toma, mulĹŁime de sfinte moaĹte s-au aflat zÄcând în pÄmânt. ÎndatÄ au fost ridicate, cu cinste, de arhiereu Ĺi fÄcându-se acolo adunare de mult popor, mulĹŁi s-au tÄmÄduit de boli fÄrÄ de leac. Iar dupÄ câĹŁiva ani, prin dumnezeiasca arÄtare, s-a descoperit unui oarecare Nicolae, care era cleric Ĺi scriitor bun, cÄ unele dintr-acele moaĹte erau ale lui Andronic Ĺi ale Iuniei, de care pomeneĹte dumnezeiescul apostol Pavel în Epistola cÄtre Romani.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea preacuviosului pÄrintelui nostru Ĺi mÄrturisitorului Atanasie, cel din mÄnÄstirea sfinĹŁilor Petru Ĺi Pavel.
Acest cuvios s-a nÄscut în Constantinopol, având pÄrinĹŁi cucernici, cinstitori de Dumnezeu Ĺi foarte bogaĹŁi. Fiind evlavios, din fragedÄ vârstÄ a dorit sÄ îmbrace schima monahiceascÄ. Pentru aceasta ducându-se într-o mÄnÄstire care se gÄsea lângÄ Nocomidia, în apropierea mÄrii, a fost tuns acolo. Ĺi atât s-a înÄlĹŁat cu faptele bune, încât Ĺi împÄraĹŁilor s-a fÄcut cunoscut. Pe vremea lui Leon sfÄrâmÄtorul de icoane, fiind însÄ pârât cÄ cinsteĹte preacuratele icoane, a fost supus la multe chinuri, la amarÄ izgonire Ĺi la necazuri. RÄmânând însÄ neplecat Ĺi credinĹŁa ortodoxÄ pânÄ la sfârĹit pÄzind-o, s-a mutat cÄtre Domnul.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea sfintei Antusa Ĺi a celor doisprezece slujitori ai ei, care de sabie s-au sÄvârĹit.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea sfântului mucenic Sinetos.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea preacuvioĹilor pÄrinĹŁilor noĹtri Talasie Ĺi Limneu.
Dintre aceĹtia, Talasie Ĺi-a fÄcut o locuinĹŁÄ de sihastru într-un munte oarecare, pe toĹŁi covârĹind cu curÄĹŁia vieĹŁii Ĺi cu smerenia gândului. Iar Limneu, fiind atras cÄtre viaĹŁa sihÄstreascÄ, s-a dus la pomenitul Talasie, foarte tânÄr fiind. Ĺi învÄĹŁând de la acela sihÄstreascÄ petrecere, de acolo s-a dus la pururea fericitul Maron, a cÄrui viaĹŁÄ râvnind, s-a hotÄrât sÄ vieĹŁuiascÄ fÄrÄ de acoperÄmânt. Ĺi ducându-se pe vârful unui munte ce se gÄsea deasupra unui sat cu numele Targala a petrecut acolo, vieĹŁuind sihÄstreĹte; fÄrÄ a-Ĺi face colibÄ, cort sau cÄsuĹŁÄ, ci numai cu un ĹŁarc de pietre, pe sine ocolindu-se, avea cerul drept acoperÄmânt. Pentru aceasta a luat de la Dumnezeu Ĺi darul minunilor; încât Ĺi demoni alunga Ĺi boli vindeca, urmând întru totul sfinĹŁilor apostoli. Pe cei lipsiĹŁi de vederi, ce erau siliĹŁi sÄ cerĹeascÄ, i-a adunat laolaltÄ Ĺi fÄcându-le chilii, dupÄ numÄrul lor, le-a poruncit sÄ petreacÄ într-însele, aducându-le hrana de care aveau nevoie, de la cei ce veneau la dânsul. Ĺi timp de treizeci Ĺi opt de ani încheiaĹŁi petrecând fÄrÄ de acoperÄmânt, Ĺi-a dat duhul lui Dumnezeu în pace.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea sfântului Telesfor, episcopul Romei, care în pace s-a sÄvârĹit.
Tot în acestã zi, pomenirea preacuviosului pÄrintelui nostru Varadat.
Acesta era din cetatea Antiohiei Ĺi îmbrÄĹŁiĹând viaĹŁa sihÄstreascÄ Ĺi plinÄ de înĹŁelepciune, s-a închis pe sine într-o chilioarÄ. De acolo apoi s-a dus pe o culme de deal mai înaltÄ Ĺi Ĺi-a fÄcut o chilioarÄ de lemn, atât de micÄ, încât abia îi încÄpea trupul în ea, fiind silit pururea sÄ se plece. CÄci nu avea înÄlĹŁimea potrivitÄ cu trupul sÄu, nici scândurile nu erau bine strânse între ele, încât nu-l apÄra nici de ploaie nici de arĹiĹŁa soarelui. MultÄ vreme vieĹŁuind în acest loc, mai în urmÄ a ieĹit, supunându-se îndemnurilor lui Teodot episcopul Antiohiei. În toatÄ viaĹŁa, el a fost pÄtruns de înfocatÄ osârdie Ĺi de dragoste dumnezeiascÄ, Ĺi se silea a pÄtimi pentru dobândirea cununilor, pe care aĹtepta sÄ le primeascÄ, mutându-se cÄtre Dumnezeu.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea celui între sfinĹŁi pÄrintele nostru Vlasiu, papa Romei, care în pace s-a sÄvârĹit.
Cu ale lor sfinte rugÄciuni, Doamne, miluieĹte-ne Ĺi ne mântuieĹte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.