Sinaxar 2 Iulie

Īn aceasta luna, īn ziua a doua, pomenirea punerii cinstitului vesmānt al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei īn sfānta racla, īn zilele īmparatului Leon cel Mare si al Virinei, femeia lui (Acoperamantul Maicii Domnului).

Pe vremea īmparatiei lui Leon cel Mare si a Virinei sotia sa, doi boieri patrici: Galvie si Candid, frati buni fiind, au mers sa se īnchine la Ierusalim. Sosind īn Palestina, la locurile Galileei, au aflat acolo cinstita haina a Nascatoarei de Dumnezeu la o femeie evreica, care o tinea cu cinste, aprinzānd multe lumini si facānd tamāieri. Deci s-au hotarāt ei ca sa o ia. Si mergānd la Ierusalim, au facut o racla asemenea celei īn care se afla cinstitul vesmānt al Maicii lui Dumnezeu; iar cānd s-au īntors, au pus racla cea desarta īn locul celeilalte; si pe cea cu sfāntul si dumnezeiescul vesmānt, au luat-o si s-au dus. Si daca au sosit la Constantinopol, au pus-o īntr-un metoc al lor ce se cheama Vlaherne, īncercānd sa ascunda comoara. Dar vazānd ca nu se poate, au dat de stire īmparatului, care s-a umplut de nespusa bucurie. Si a facut o biserica la acel metoc, si a pus acolo cinstita racla, unde acum se afla, pazind cetatea si gonind tot vrajmasul si toata boala.

Tot īn aceasta zi, pomenirea celui īntru sfintii Parintelui nostru Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului.

Acesta a trait pe vremea lui Teodosie cel Mic, si a ajuns pāna la vremea īmparatiei lui Marcian si a lui Leon, luānd parte si la Sinodul din Efes si la Sinodul de la Calcedon. Īmparatul Marcian īmpreuna cu Pulheria zidind Vlaherne, au īntrebat pe Iuvenalie unde s-a pus trupul Nascatoarei de Dumnezeu. Iar el a raspuns ca din Scriptura nu stie, dar se zice ca dupa ce a fost īngropata de apostoli, s-a auzit cāntare īngereasca timp de trei zile. Dupa a treia zi, fiindca unul din apostoli nu se īntāmplase la īngroparea Maicii Domnului, a fost deschis mormāntul si nu se aflara moastele, ci numai cele de īngropare. Si a rugat īmparatul pe Iuvenalie ca macar sicriul īmpreuna cu cele de īngropare, sa-l pecetluiasca si sa i-l trimita, care lucru s-a si facut. Pe acestea īmparatul le-a asezat īn Biserica Nascatoarei de Dumnezeu zidita de el īn Vlaherne. Iar Sf. Iuvenalie pastorind de toti anii 38, a adormit īn pace.

Tot īntru aceasta luna, īn doua zile, pomenirea Dreptcredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfānt, purtatorul de biruinta, si aparatorul crestinatatii.

Odraslit din pamāntul Moldovei, maritul Voievod Stefan cel Mare a fost numit si cinstit din totdeauna de catre poporul dreptcredincios: bun, mare si sfānt. Bun pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusinta cu care a condus tara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi si tradatori, sfānt pentru lucrarea lui īntru apararea īntregii crestinatati si zidirea unui mare numar de biserici si manastiri.

Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si SfantDreptcredinciosul Voievod s-a nascut la Borzesti, din parintii binecredinciosi crestini voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa Maria-Malina Oltea, aratāndu-se din frageda copilarie cu deosebita dragoste fata de tara si credinta stramoseasca. Curānd, dupa uciderea tatalui sau, este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Īncercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferinte, nu si-a pierdut niciodata nadejdea īn Bunul Dumnezeu ci, cu evlavie si-a purtat jugul vietii sale.

Stefan cel Mare si cel Sfānt a luptat pentru apararea īntregii crestinatati "pāna la moarte" cu capul sau adica, "cu pretul vietii sale", cum arata īn scrisoarea adresata principilor īntregii crestinatati, chemāndu-i la lupta sfānta de aparare a credintei crestine.

Stefan, Dreptcredinciosul Voievod, a pus biruintele sale nu pe seama iscusintei mintii sale ci, cu smerenie pe seama voii si puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu īn ajutor. Maritul Voievod a fost nu numai aparator, ci si marturisitor al credintei prin numarul mare de mānastiri si biserici zidite, atāt īn Moldova cāt si īn Muntenia, Transilvania si Muntele Athos. Prin frumusetea si maretia acestor sfinte lacasuri, īmpodobirea lor cu pictura, īnzestrarea lor cu cele necesare sfintelor slujbe, toate lucrate cu o maiestrie artistica neīntrecute pāna astazi, binecredinciosul Stefan cel Mare si Sfānt aduce īnaintea lui Dumnezeu "slava poporului sau", adica a neamului nostru romānesc.

Ca om al rugaciunii, evlaviosul Voievod a cerut sfintitilor parinti sa se roage pentru poporul dreptcredincios al Moldovei, pentru ostenii sai, pentru cei vii si pentru morti. El īnsusi se ruga cu post si facānd nenumarate fapte de milostenie īn vremuri de primejdie mai ales, asa cum este īnfatisat pe icoanele pictate īn ctitoria sa de la Putna. Sfāntul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost parinte si povatuitor duhovnicesc si īntelept sfatuitor īn ceasurile sale de rugaciune si veghe. Deopotriva a fost om al īntelepciunii si dreptatii, precum si al iubirii si iertarii: "Te-am iertat si toata mānia si ura am alungat-o cu totul din inima noastra", scria Voievodul, adresāndu-se boierului sau Mihu, unul din cei care participasera la uciderea parintelui sau. Gāndul mortii pururea l-a avut īn minte caci pentru el moartea era, potrivit īnvataturii crestine, o stramutare "de la cele vremelnice" catre "locasurile de veci", asa cum el īnsusi a pus sa se scrie pe piatra sa de mormānt, pregatita cu 12 ani īnainte de mutarea la Domnul.

Paginile sfinte de cronica romāneasca amintesc peste veacuri despre evlavia, cinstirea si credinta poporului romān fata de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfānt: "iar pe Stefan Voda l-au īngropat tara cu multa jale si plāngere la mānastire la Putna care era de dānsul zidita. Atāta jale era de plāngeau toti, ca dupa un parinte al lor", zicānd mai departe cronicarul: "Ce dupa moartea lui pāna astazi īi zic Sfāntul Stefan Voda..., pentru lucrurile lui cele vitejesti, care nimeni din domni, nici mai īnainte, nici dupa aceea l-au ajuns".

De la mutarea sa la Parintele Ceresc pāna astazi, mormāntul sau de la Manastirea Putna este strajuit de o candela pururea aprinsa, unde fiii neamului romānesc neīncetat īsi pleaca genunchiul cu evlavie si rugaciune catre Milostivul Dumnezeu. Maritul si drept-credinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfānt ramāne peste veacuri o pilda de adevarat conducator de tara, stapānit permanent de credinta īn Puternicul Dumnezeu, iubirea de Biserica stramoseasca si tara, spre slava lui Dumnezeu, unul īn fiinta si īnchinat īn Treime, Tatal, Fiul si Sfāntul Duh. Amin.

Alte pagini internet despre Stefan cel Mare si Sfant.

Tot īn aceasta zi, chinuirea Sfāntului Mucenic Coint.

Cu ale lor sfinte rugćciuni, Doamne, miluieŗte-ne ŗi ne māntuieŗte pe noi. Amin.

Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.