Sinaxar 3 Decembrie
În aceastÄ lunÄ, în ziua a treia, pomenirea Sfântului Prooroc Sofonie.
Sfântul Prooroc Sofonie - al cÄrui nume se tâlcuieĹte "straja Domnului" sÄu "cunoscÄtorul celor ascunse" -, fiul lui Husi, din seminĹŁia lui Simeon, a fost al noulea dintre "proorocii mici". A trÄit la Ierusalim la începutul domniei regelui Iosia (640-609 î.Hr.).
A primit harul proorociei Ĺi a proorocit despre cÄderea Ĺi pustiirea Ierusalimului Ĺi despre necazurile cele mari ce vor veni peste iudei. A mai proorocit cÄ neamurile vor ajunge popor ales al lui Dumnezeu; cÄ ruĹinare va fi pentru cei necredincioĹi Ĺi mÄrire pentru cei drepĹŁi; cÄ Hristos Domnul va fi JudecÄtor Ĺi împÄrat a toatÄ suflarea cuvântÄtoare Ĺi cÄ va rÄsplÄti fiecÄruia dupÄ faptele lui. A murit în casa lui Ĺi a fost îngropat în ĹŁarina lui, aĹteptând învierea cea mare de apoi. Sfântul Prooroc Sofonie se asemÄna la înfÄĹŁiĹarea trupului cu Sfântul Ioan Teologul, numai cÄ avea barba puĹŁin mai rotundÄ.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Sfântului sfinĹŁitului Mucenic Teodor, arhiepiscopul Alexandriei.
Locuitorii din Alexandria Egiptului, Ĺi mai cu seamÄ elinii Ĺi necredincioĹii, s-au purtat aspru Ĺi crud cu sfinĹŁii. Din pricina aceasta pe mulĹŁi i-au fÄcut mucenici. Unul dintre aceĹtia a fost Ĺi Sfântul Teodor. Când a aflat poporul alexandrinilor cÄ el mÄrturiseĹte pe Hristos, cÄ slujeĹte Lui Ĺi cÄ învaĹŁÄ pe elini sÄ creadÄ în El, au tÄbÄrât cu mânie asupra lui Ĺi au pus mâna pe el. Mai întâi l-au chinuit cumplit, apoi au împletit o cununÄ de spini Ĺi l-au încununat cu ea; l-au bÄtut peste ochi, au râs de el Ĺi l-au batjocorit. În urmÄ a fost aruncat în mare. Dar pentru cÄ a ieĹit sÄnÄtos din mare, i-au tÄiat capul, din porunca dregÄtorului.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Cuviosului PÄrintelui nostru Teodul, care a fost eparh.
Cuviosul Teodul a trÄit pe vremea împÄratului Teodosie cel Mare. Era patrician Ĺi avea dregÄtorie de eparh al pretorilor. Era cÄsÄtorit Ĺi ducea viaĹŁÄ nepÄtatÄ. Scârbit de jafurile Ĺi de lÄcomia dregÄtorilor, Ĺi-a pÄrÄsit dregÄtoria. DupÄ moartea soĹŁiei sale a împÄrĹŁit la sÄraci averea sa cea mare, Ĺi s-a dus la Edesa. Acolo s-a fÄcut monah, Ĺi pentru viaĹŁa lui sfântÄ a fost învrednicit cu daruri dumnezeieĹti. CÄ nu se hrÄnea cu mâncare tare, ci numai duminica se împÄrtÄĹea cu cinstitul Trup Ĺi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos Ĺi cu puĹŁinÄ anaforÄ.
A fost însÄ tulburat de gânduri Ĺi se ruga lui Dumnezeu sÄ-i arate cu cine din cei ce au bineplÄcut lui Dumnezeu se aseamÄnÄ el. Ĺi a auzit un glas care i-a spus cÄ este asemenea în împÄrÄĹŁia lui Dumnezeu cu un comediant, Cornelie, care locuia în Damasc. Ducându-se la Damasc, a gÄsit pe Cornelie, Ĺi cÄzând la picioarele lui, l-a rugat sÄ-i spunÄ cu de-amÄnuntul viaĹŁa lui. Cornelie i-a rÄspuns cÄ e pÄcÄtos Ĺi nu se Ĺtie cu vreo faptÄ bunÄ. BÄtrânul însÄ stÄruia cu lacrimi Ĺi cu rugÄminĹŁi. Ĺi Cornelie, lÄsându-se convins, i-a spus: "Eu, pÄrinte, din fragedÄ vârstÄ, am trÄit printre comedianĹŁi Ĺi printre jucÄtorii de teatru Ĺi multÄ vreme de acolo mi-am câĹtigat hrana cea de toate zilele. Târziu de tot Ĺi cu greutate, dându-mi seama de multele rÄutÄĹŁi Ĺi cugetând la rÄsplÄtirea judecÄĹŁii ce va sÄ fie, m-am lÄsat de toate rÄutÄĹŁile Ĺi am cÄutat sÄ duc, pe cât am putut, o viaĹŁÄ curatÄ Ĺi sÄ fac milostenii.
Astfel, de multÄ vreme, pÄrinte sfinĹŁite, o femeie de bun neam, bogatÄ Ĺi virtuoasÄ a fost cÄsÄtorita de ai ei cu un oarecare bÄrbat, desfrânat Ĺi risipitor, care a cheltuit nu numai averea femeii sale Ĺi pe a lui, ci a mâncat Ĺi alĹŁi mulĹŁi bani, luaĹŁi cu împrumut. Pentru aceasta împrumutÄtorii lui l-au bÄgat la închisoare pentru multÄ vreme, pricinuind femeii lui nemângâiatÄ întristare. Pe femeia aceasta am întâlnit-o eu, i-am aflat durerea Ĺi mi s-a întristat sufletul. Cu lacrimi în ochi am întrebat-o: "Cât de mare e datoria, femeie?". "Patru sute de galbeni" mi-a rÄspuns ea. Atunci am vândut niĹte giuvaieruri Ĺi cele mai frumoase haine ale mele, Ĺi am strâns patru sute de galbeni. Am pus banii în mâinile femeii, grÄindu-i aĹa: "Ia banii aceĹtia, femeie, Ĺi du-te în pace! Scoate-ĹŁi bÄrbatul din închisoare Ĺi te roagÄ din toatÄ inima iubitorului de oameni Dumnezeu ca sÄ mÄ miluiascÄ în ziua judecÄĹŁii".
Teodul a ascultat totul Ĺi s-a minunat foarte Ĺi a mulĹŁumit lui Dumnezeu. A mai trÄit câtva vreme, apoi s-a dus la Domnul cu bune nÄdejdi.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Cuviosului PÄrintelui nostru Ioan Sihastrul, episcopul Coloniei.
Cel între sfinĹŁi pÄrintele nostru Ioan s-a nÄscut în cetatea Nicopole din Armenia, în al patrulea an al împÄrÄĹŁiei preabinecredinciosului împÄrat Marcian, adicÄ în anul 454. A învÄĹŁat Sfintele Scripturi, iar dupÄ moartea pÄrinĹŁilor lui a împÄrĹŁit toatÄ averea la sÄraci Ĺi a zidit o mÄnÄstire în numele Preasfintei NÄscÄtoarei de Dumnezeu. În aceastÄ mÄnÄstire a trÄit el împreunÄ cu alĹŁi zece monahi. Pentru cÄ a ajuns vestit din pricina virtuĹŁii sale, a fost hirotonit episcop al Coloniei. Vreme de nouÄ ani s-a îndeletnicit cu punerea în bunÄ rânduialÄ a treburilor bisericeĹti.
DupÄ ce a sÄvârĹit bine toate, s-a dus la Ierusalim. Ajuns acolo, s-a închinat Sfintelor Locuri, apoi s-a dus la Lavra Sfântului Sava. Fericitul Sava l-a primit fÄrÄ sÄ Ĺtie cine este cel venit în mÄnÄstire Ĺi ca sÄ-l încerce l-a pus sÄ facÄ ascultare întâi la arhondaric, apoi la bucÄtÄrie. Când fericitul Sava a vÄzut cÄ, peste aĹteptÄrile sale, a îndeplinit bine cele douÄ ascultÄri, i-a îngÄduit sÄ trÄiascÄ în isihie, adicÄ în sihÄstrie, într-o chilie de pustnic, cinci zile pe sÄptÄmânÄ, fÄrÄ sÄ vadÄ pe cineva, fÄrÄ sÄ mÄnânce Ĺi fÄrÄ sÄ bea ceva, iar sâmbÄta Ĺi duminica sÄ vinÄ la sfintele slujbe, ca sÄ cânte Ĺi sÄ mÄnânce cu frÄĹŁia. VÄzându-l fericitul Sava cÄ sporeĹte în viaĹŁa cea dupÄ Dumnezeu, l-a dus la preasfinĹŁitul Ilie, patriarhul Ierusalimului, Ĺi i-a cerut sÄ-l cinsteascÄ cu harul preoĹŁiei. Cuviosul Ioan însÄ i-a spus patriarhului: "ÎngÄduie puĹŁin, stÄpâne! Trebuie sÄ cunoĹti mai întâi greĹelile mele! DupÄ aceea fÄ ce vei hotÄrî".
Când au rÄmas singuri, s-a aruncat cuviosul la picioarele patriarhului Ilie, jurându-i sÄ nu spunÄ cuiva viaĹŁa sa. Patriarhul a încuviinĹŁat, socotind cÄ are sÄ audÄ cine Ĺtie ce faptÄ cu pÄcat. Dar când a auzit cÄ a fost episcopul Coloniei, s-a spÄimântat Ĺi a zis fericitului Sava: "SÄ nu-l mai superi pe Ioan, cÄ el nu se face preot". Fericitul Ioan ajungând la adânci bÄtrâneĹŁi, a adormit în Domnul.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea SfinĹŁilor Mucenici Agapie, Seleuc Ĺi Mamant, care de sabie s-au sÄvârĹit.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Cuviosului PÄrintelui nostru Teodul.
Cuviosul PÄrintele nostru Teodul s-a nÄscut în Cipru pe vremea împÄratului Maximian. De tânÄr s-a lepÄdat de lume. Pentru marea lui nevoinĹŁÄ pustniceascÄ Ĺi pentru smerenia lui, i s-a luminat sufletul Ĺi a fost învrednicit cu darul de a vedea mai dinainte gândurile celor ce se apropiau de el. PrefÄcându-se nebun, pe mulĹŁi îi mustra Ĺi-i fÄcea sÄ se pocÄiascÄ. Ducându-Ĺi, astfel, bine viaĹŁa Ĺi mântuind pe mulĹŁi, a adormit în pace.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Sfântului sfinĹŁitului Mucenic Gavriil, care a fost mai înainte episcopul Ganului, iar mai pe urmÄ a suferit mucenicia în Prusa, în anul 1659.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Anghel, care a suferit mucenicia în Hios, în anul 1713.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea cuviosului Gheorghe de la Cernica (+1806).
Cuviosul Gheorghe de la Cernica ĂŽn enciclopedia ortodoxa ro.OrthodoxWiki.org.
Cu ale lor sfinte rugÄciuni, Doamne, miluieĹte-ne Ĺi ne mântuieĹte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.