Sinaxar 9 Decembrie
În aceastÄ lunÄ, în ziua a noua, pomenirea zÄmislirii Preasfintei NÄscÄtoarei de Dumnezeu de cÄtre Sfânta Ana.
Domnul Ĺi Dumnezeul nostru, vrând sÄ-Ĺi gÄteascÄ LuiĹi bisericÄ însufleĹŁitÄ Ĺi casÄ sfântÄ pentru sÄlÄĹluirea Lui, a trimis pe îngerul SÄu la drepĹŁii Ioachim Ĺi Ana - cÄci din aceĹtia avea sÄ se nascÄ Maica Sa dupÄ trup - Ĺi a arÄtat mai dinainte cÄ va zÄmisli cea stearpÄ Ĺi cea care nu avea copii, pentru ca sÄ adevereascÄ zÄmislirea Lui din Sfânta FecioarÄ. Astfel, Sfânta FecioarÄ Maria a fost zÄmislitÄ din fÄgÄduinĹŁÄ, dar din unire Ĺi din sÄmânĹŁÄ bÄrbÄteascÄ. Numai Domnul nostru Iisus Hristos a fost zÄmislit fÄrÄ unire Ĺi fÄrÄ sÄmânĹŁÄ bÄrbÄteascÄ Ĺi S-a nÄscut din Sfânta FecioarÄ Maria mai presus de înĹŁelegere, aĹa cum numai El Ĺtie; fiind Dumnezeu desÄvârĹit a luat trup desÄvârĹit, aĹa precum Ĺi la început a fÄcut Ĺi a plÄsmuit firea omeneascÄ.
PrÄznuim dar aceastÄ zi cu aducere aminte de cuvintele spuse drepĹŁilor Ioachim Ĺi Ana de îngerul care le-a binevestit sfânta zÄmislire a Preacuratei NÄscÄtoare de Dumnezeu. Dumnezeu, Cel ce a fÄcut lumea din nimic, a prefÄcut în fapte aceste cuvinte; a trezit pântecele cel sterp spre rodire Ĺi a fÄcut în chip minunat maicÄ nÄscÄtoare de copii pe aceea ce îmbÄtrânise fÄrÄ sÄ nascÄ. Dumnezeu a dat acest rod vrednic de ruga drepĹŁilor Ioachim Ĺi Ana, din care avea sÄ vinÄ însuĹi Dumnezeu în trup spre naĹterea din nou a lumii. Dumnezeu a binevoit ca aceĹti întelepĹŁi pÄrinĹŁi sÄ nascÄ pe Fecioara, pe cea hotÄrâtÄ mai înainte de veac, pe cea aleasÄ din toate neamurile sÄ fie NÄscÄtoare de Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Sfintei proorociĹŁe Ana, mama Proorocului Samuel.
Sfânta Ĺi fericita Ana proorociĹŁa era din cetatea Armatem, din muntele Efraim. Era cÄsÄtorita cu un bÄrbat din seminĹŁia lui Levi, numit Elcana. Pentru cÄ era stearpÄ Ĺi nu fÄcea copii, bÄrbatul ei Ĺi-a mai luat o femeie, pe Fenana, rivala ei, cu care a fÄcut copii Ĺi s-a bucurat. Ana, ca Ĺi cum nu i-ar fi fost îndeajuns durerea pricinuitÄ de sterpiciunea ei, mai era Ĺi defÄimatÄ de bÄrbat Ĺi de rivalÄ, de rude Ĺi prieteni. Ĺi se ruga mult lui Dumnezeu sÄ-i dea copii, dar n-a izbutit nimic, deĹi împlinea fÄrÄ trândÄvie poruncile Legii. CÄ uneori chiar sfinĹŁilor cu anevoie Ĺi cu încetul Ĺi târziu li se împlinesc cererile.
Suindu-se dar Ana cu bÄrbatul ei în Silom, în casa atotputernicului Dumnezeu, ca sÄ aducÄ Jertfe prin mâna lui Eli preotul, ea, dupÄ sÄvârĹirea jertfelor, a primit numai o parte din jertfe, pentru cÄ nu avea fiu sau fiicÄ, pe când celelalte femei cu copii au primit câte douÄ pÄrĹŁi. Asta a întristat-o mult, dar n-a deznÄdÄjduit-o, nici nu i-a întunecat faĹŁa.
A lÄsat însÄ pe bÄrbatul ei sÄ plece acasÄ, iar ea a rÄmas singurÄ în casa Domnului. S-a aruncat cu faĹŁa la pÄmânt Ĺi s-a rugat aĹa: "Doamne Dumnezeul pÄrinĹŁilor mei, cÄutÄ spre roaba Ta Ĺi spre smerenia mea! DÄ-mi rod pântecelui meu Ĺi Ţi-l voi da Ţie sÄ-Ţi slujeascÄ toate zilele vieĹŁii lui!". Dumnezeu vÄzând cÄ Ana nu se dezlipeĹte de casa Lui, cÄ se roagÄ Ĺi cÄ stÄruie în rugÄciunea ei, nu i-a fÄgÄduit numai cÄ va da rod pântecelui el, ci i-a spus mai dinainte Ĺi ce nume va purta fiul ce i se va naĹte.
DupÄ ce a luat aceasta încredinĹŁare, ea a plecat de acolo sÄltând de bucurie. A zÄmislit Ĺi a nÄscut pe Proorocul Samuel. DupÄ ce l-a înĹŁÄrcat, s-a suit cu el în Silom, a cÄzut înaintea Domnului Dumnezeu Ĺi I-a mulĹŁumit. Preotul Eli a binecuvântat-o, zicând: "SÄ-ĹŁi dea ĹŁie Dumnezeu un alt rod pântecelui în locul lui Samuel, fiul tÄu". Ana Ĺi-a luat copilul Ĺi s-a coborât acasÄ, pentru cÄ era încÄ mic de tot pruncul. Când a ajuns mai mÄricel, l-a luat de mânÄ, l-a suit în casa Domnului Dumnezeului cel atotputernic, ca sÄ împlineascÄ fÄgÄduinĹŁa ce-o fÄcuse Domnului Ĺi l-a dat în mâna lui Eli preotul. Ĺi i-a fÄcut maicÄ-sa haine preoĹŁeĹti mici, pe mÄsura lui, Ĺi copilul slujea cu ele Domnului Dumnezeu înaintea lui Eli preotul. Ana se uita la el Ĺi se bucura. Ĺi a mai nÄscut Ana trei feciori Ĺi trei fete; Ĺi s-a suit în casa Domnului, a cÄzut cu faĹŁa la pÄmânt Ĺi-L lÄuda pe Domnul. Pentru aceea Ĺi zicea: "Cea stearpÄ a nÄscut Ĺapte, iar cea cu mulĹŁi fii a slÄbit. CÄ ea sÄlta de bucurie pentru cei Ĺapte copii ai ei, iar Fenana, rivala ei, dupÄ ce a nÄscut cinci copii, a ajuns stearpÄ Ĺi n-a mai nÄscut. Ana a trÄit vreme îndelungatÄ, a lÄudat pe Domnul Ĺi a proorocit, iar mai pe urmÄ s-a mutat în locaĹurile cele veĹnice.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Cuviosului PÄrintelui nostru Ĺtefan cel strÄlucit, care a trÄit în biserica Sfântului Antipa.
AceastÄ stea de curând apÄrutÄ s-a nÄscut Ĺi a crescut în Constantinopol. PÄrinĹŁii sÄi, Zaharia Ĺi Teofana, oameni împodobiĹŁi cu toate virtuĹŁile Ĺi plini de înĹŁelepciune, locuiau în locul numit Zevgma, nu departe de biserica dumnezeiescului întâiului Mucenic Ĺi arhidiacon Ĺtefan.
Când mama lui era îngreunatÄ cu el, ea s-a ferit pânÄ la naĹtere de orice mâncare grasÄ, mulĹŁumindu-se numai cu pâine, verdeĹŁuri Ĺi apÄ. La naĹtere i s-a arÄtat pe pieptul copilului o cruce luminoasÄ Ĺi preafrumoasÄ, semn al rÄstignirii lui de mai târziu faĹŁÄ de lume. Apoi a fost botezat Ĺi când a crescut a fost dat sÄ înveĹŁe carte, Ĺi învÄĹŁa cu multÄ sârguinĹŁÄ, supus fiind pÄrinĹŁilor. DupÄ moartea împÄratului Teofil, urâtorul de Dumnezeu, a fost urcat îndatÄ pe tronul arhieresc de la Constantinopol, prin hotÄrârea lui Dumnezeu, Sfântul Metodie, iar cinstitul Zaharia, tatÄl Sfântului Ĺtefan, a fost fÄcut preot de Sfântul Metodie Ĺi rânduit în clerul bisericii celei mari. Atunci Ĺi lui Ĺtefan i s-a tuns pÄrul capului Ĺi a fost rânduit Ĺi el cleric la aceeaĹi bisericÄ. Ĺi pe cât de des se ducea tatÄl lui la bisericÄ, pe atât de des se ducea Ĺi el. Când era de 18 ani i-a murit tatÄl. Atunci s-a închis în biserica Sfântului Petru. Nu ieĹea din bisericÄ, se ruga necontenit Ĺi se hrÄnea numai cu verdeĹŁuri crude.
În al doisprezecelea an al domniei binecredinciosului împÄrat Vasile Ĺi în al patruzecilea an al vârstei Cuviosului, a fost mare cutremur cÄ s-a dÄrâmat cu totul biserica Sfântului Antipa. Cuviosul a ieĹit din bisericÄ Ĺi a intrat într-o groapÄ ce semÄna cu un mormânt. Acolo a stat 12 ani; Ĺi din pricina umezelii s-a Ĺubrezit Ĺi de nevoie a ieĹit din groapa aceea aproape mort. Apoi când a îmbrÄcat schima îngereascÄ a arÄtat nevoinĹŁe cÄlugÄreĹti Ĺi mai mari, chiar mai presus de puterile omeneĹti.
AĹa Ĺi-a dus fericitul Ĺtefan acest drum anevoios Ĺi aspru al nevoinĹŁelor cÄlugÄreĹti vreme de 55 de ani, iar în al Ĺaptezecilea an al vieĹŁii lui, Ĺi-a dat în mâinile Domnului duhul sÄu.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea sfinĹŁilor mucenici: Sositeu, Narsu Ĺi Isaac, care prin sabie s-au sÄvârĹit.
Cu ale lor sfinte rugÄciuni, Doamne, miluieĹte-ne Ĺi ne mântuieĹte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.