Sinaxar 12 Decembrie
În aceastÄ lunÄ, în ziua a douÄsprezecea, pomenirea Cuviosului PÄrintelui nostru Spiridon, fÄcÄtorul de minuni.
Cuviosul PÄrintele nostru Spiridon, fÄcÄtorul de minuni, a trÄit pe vremea împÄratului Constantin cel Mare Ĺi a lui Constantie, fiul lui. Era simplu la purtÄri Ĺi smerit cu inima. La început a fost pÄstor de oi. Apoi s-a însurat, iar dupÄ moartea soĹŁiei a fost fÄcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tÄmÄduirilor în aĹa mÄsurÄ cÄ a fost numit fÄcÄtor de minuni.
În vreme de secetÄ a adus pe pÄmânt ploaie; Ĺi iarÄĹi, prin rugÄciunea lui, a oprit ploaia cea peste mÄsurÄ. A pus capÄt foametei puse la cale de vânzÄtorii de grâu, dÄrâmându-le hambarele în care ĹŁineau grâul. A prefÄcut Ĺarpele în aur Ĺi, dupÄ ce a scÄpat pe sÄrac de nevoie, a prefÄcut iarÄĹi aurul în Ĺarpe. A oprit curgerile râurilor. A dat la iveala gândurile pÄcÄtoase ale unei desfrânate, care îndrÄznise sÄ se apropie de el Ĺi a fÄcut-o sÄ-Ĺi mÄrturiseascÄ pÄcatul. A astupat, prin puterea Sfântului Duh, gura celor ce se semeĹŁeau cu ĹtiinĹŁa lor, la Sinodul de la Niceea. O femeie i-a cerut o sumÄ de bani ce o încredinĹŁase spre pÄstrare fiicei lui; sfântul a întrebat pe fiica lui, moartÄ mai de mult, unde a pus banii; Ĺi aflând de la ea unde erau ascunĹi, i-a dat stÄpânei lor. A vindecat pe împÄratul Constantie de boala de care suferea. A dat din nou viaĹŁÄ copilului unei femei. A mustrat pe cel ce voia sÄ-i ia din pricina lÄcomiei o caprÄ fÄrÄ sÄ o plÄteascÄ Ĺi a fÄcut sÄ fugÄ capra în ocol de la cel ce o trÄgea cu sila; iar dupÄ ce a numÄrat Ĺi preĹŁul ei, capra a stat cu cele cumpÄrate. A vindecat muĹŁenia unui diacon, cÄruia îi poruncise sÄ spunÄ o micÄ rugÄciune pe vremea unei arĹiĹŁe, iar el, pentru mÄrire deĹartÄ, lungise rugÄciunea Ĺi din pricina asta amuĹŁise îndatÄ.
OdatÄ slujitorii bisericii au aprins puĹŁine lumânÄri în bisericÄ; când sfântul i-a ĹŁinut de rÄu, ei i-au rÄspuns cÄ nu-i nimeni în bisericÄ, aĹa cÄ nu e nevoie de mai multÄ luminÄ; dar sfântul a luat mÄrturie din cer cÄ avea privitori pe îngerii, care cântau împreunÄ cu el rugÄciunile. Pe cine nu va uimi minunea izvorârii pe neaĹteptate a untdelemnului în candelÄ, când candela era sÄ se stingÄ din lipsÄ de untdelemn! Multora le-a prezis cele viitoare prin darul sÄu cel dumnezeiesc al cunoaĹterii de mai dinainte a lucrurilor. Pe episcopul Trifilie, care trÄia în petreceri Ĺi desfÄtÄri lumeĹti, l-a povÄĹŁuit Ĺi l-a îndemnat sÄ doreascÄ mai mult bunÄtÄĹŁile cele viitoare. A certat Ĺi a dat morĹŁii pe o femeie ce cÄzuse în desfrânare Ĺi care nu voia sÄ-Ĺi mÄrturiseascÄ pÄcatul, ci spunea cÄ a fÄcut copilul cu bÄrbatul ei, cÄ a rÄmas cu el însÄrcinatÄ, deĹi acela murise de unsprezece luni. În timpul verii, când soarele dogorea, capul sfântului era plin de rouÄ; prin aceasta Dumnezeu arÄta cinstea ce i se va da. CÄ sfântul era milostiv Ĺi îndurÄtor o aratÄ întâmplarea cu cei ce au încercat sÄ-i fure oile din turmÄ. Sfântul nu numai cÄ a dezlegat pe hoĹŁii ce fuseserÄ înlÄnĹŁuiĹŁi cu lanĹŁuri nevÄzute toatÄ noaptea, dar le-a dat la plecare Ĺi un berbec, ca sÄ nu le fie în zadar privegherea cea de toatÄ noaptea.
Ocârmuind dar bine turma încredinĹŁatÄ lui, s-a mutat ca sÄ trÄiascÄ Ĺi sÄ petreacÄ cu îngerii.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea Sfântului Mucenic Sinet.
Sfântul Mucenic Sinet a trÄit pe vremea împÄratului Aurelian. Sfântul acesta, fÄcut anagnost al bisericii Romei, de Sfântul Xist, a stat de vorbÄ cu împÄratul Aurelian, când împÄratul se afla în Roma Ĺi aducea jertfe idolilor Ĺi i-a fÄgÄduit, în bÄtaie de joc, cÄ va jertfi Ĺi el idolilor. Când i s-a descoperit fÄĹŁÄria, a fost chinuit cumplit vreme îndelungatÄ. Apoi a fost închis în templul numit Panteon; de aici a fost scos Ĺi în cele din urmÄ i s-a tÄiat capul.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea celui între sfinĹŁi PÄrintelui nostru Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului.
Pe când împÄrÄĹŁea Deciu în bÄtrâna RomÄ s-a pornit mare prigoanÄ împotriva creĹtinilor. A trimis împÄratul oameni în toate ĹŁÄrile ca sÄ sileascÄ pe creĹtini sÄ jertfeascÄ idolilor Ĺi sÄ se lepede de Hristos, iar pe cei ce nu se vor pleca sÄ-i supunÄ la chinuri cumplite Ĺi sÄ le ia viaĹŁa cu durere.
Pe vremea aceea era episcop în Ierusalim preasfinĹŁitul Alexandru. Sfântul a fost pârât prefectului Cezareii Palestinei. Acesta a trimis Ĺi l-a adus la el legat în lanĹŁuri. Sfântul Alexandru a vorbit multe cu el, a propovÄduit cu glas tare înaintea tuturor ca Hristos este Dumnezeu Ĺi împÄrat, cÄ este FÄcÄtorul tuturor, cÄ idolii sunt demoni Ĺi curatÄ rÄtÄcire Ĺi a dat anatemei cu glas plin de îndrÄznire pe cei ce cinstesc pe idoli. Cuvintele sfântului au aprins cumplit mânia tiranului. De aceea îndatÄ l-a pedepsit cu fel de fel de chinuri Ĺi l-a osândit sÄ fie mâncat de viu de fiare. L-au dezbrÄcat pe sfânt de haine, l-au legat gol în mijlocul locului de chinuri ca pe un berbec de seamÄ Ĺi a trimis tiranul felurite fiare ca sÄ-l mÄnânce. Sfântul s-a rugat Ĺi a adÄugat la sfârĹit aceste cuvinte: "Doamne, facÄ-se voia Ta ca sÄ mÄ sÄvârĹesc acum, facÄ-se precum voieĹti Tu!". Atunci unele din fiarele care au fost slobozite asupra lui i se închinau arÄtându-Ĺi închinÄciunea prin înclinarea capetelor lor; altele se apropiau Ĺi-i lingeau picioarele; iar altele îi lingeau cu limba trupul lui plin tot de rÄni. Iar marele arhiereu al lui Dumnezeu, mulĹŁumind, a zburat la Domnul lÄsând pe pÄmânt nevÄtÄmat trupul, pe care niĹte binecredincioĹi cu multÄ cinstire l-au uns cu miresme, l-au înfÄĹurat în giulgiuri Ĺi l-au îngropat într-un loc de seamÄ.
Tot în aceastÄ zi, pomenirea CuvioĹilor PÄrinĹŁilor noĹtri Amonata Ĺi Antu.
Cu ale lor sfinte rugÄciuni, Doamne, miluieĹte-ne Ĺi ne mântuieĹte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox.