Ce bine m-am simtit la Liturghie!

"Ce bine m-am simţit la Liturghie!" Intâi de toate, Liturghia nu este o simţire. Adevărul Liturghiei este independent de propria noastră simţire. Astăzi slujba mi s-a părut de nesuferit, seacă, n-am înţeles nici măcar ce Evanghelie s-a citit, dar asta nu înseamnă că nu am fost la Liturghie. Astăzi m-am împărtăşit, dar nu am simţit nimic, nu înseamnă însă că nu m-am împărtăşit. Dumnezeiasca Liturghie nu depinde de starea sentimentală a omului, pentru că aceasta este înşelatoare.

Aici însă cuvântul "m-am simţit" are sensul de "trăiesc". Ajungem în situaţii în care înţelegem ceea ce simţim. Se poate să fim împreună de zece ani. Zece ani să ne bucurăm de iubirea dintre noi şi, dintr-odată, să-ţi spun câteva vorbe şi atunci să-mi zici: "Astăzi am înţeles cât de mult mă iubeşti!" Nu ştiai? Dacă n-ai fi ştiut, ai fi plecat. Ai ştiut, dar acum ai trăit iubirea mea. Astăzi antenele duhului tău au recepţionat ceea ce aveai întotdeauna, dar acum i-ai ţinut piept, te-ai oprit asupra ei. Ca să pricepi abia astăzi că te iubesc sau ca să pricep astazi că mă iubeşti înseamnă că până acum ai avut o zăvorâre egoistă, o pretenţie de la ceilalţi pentru tine însuţi, sinele tău era centrul existenţei tale, şi nu eu. De aceea n-ai înţeles. Astăzi ai simţit o îmbiere, un dar, o afierosire. Astăzi ai murit atât cât depindea de tine şi, de aceea, ai înţeles că eu te iubesc, ca eu sunt, oarecum, viaţa ta. Aşadar, aceasta este o trăire.

(Arhimandrit Emilianos Simonopetritul, Tâlcuiri la sfintele slujbe, Editura Sf. Nectarie, pp. 60-61)

Categoria: Articole

Cautare: