Curatia trupeasca si cea sufleteasca

În Vechiul Legământ totul e prorocie, în Noul totul e împlinire a prorociei. În Noul, totul e real şi definitiv. Aşa este, bunăoară, şi rânduiala despre curăţie. În cărţile lui Moisi sunt scrise multe rânduieli despre curăţirea trupească. Evreii au ţinut acele rânduieli cu acrivie şi după literă, nepricepând înţelesul lor adevărat, adică duhovnicesc. În Noul Legământ se arată acel înţeles adevărat, adică duhovnicesc, al curăţirii trupeşti. În Vechiul Legământ se vorbeşte despre spălarea feţei, a mâinilor şi-a picioarelor, despre îmbăierea trupului, despre spălarea hainelor şi a căldărilor, şi a multe altele. În Noul Legământ se vorbeşte despre inimă curată, minte curată, conştiinţă curată, gânduri şi cuvinte curate, adevăr şi dreptate curată, apoi de cale curată, dorinţe curate, apoi de dragoste curată, înţelepciune curată şi bună-cinstire, şi încă multe asemenea. S-a mâniat Mântuitorul nostru cu dreaptă mânie pe fariseii îndărătnici ai acelei vremi, pentru că ţineau cu cea mai mare asprime toate rânduielile legate de curăţenia trupească, în vreme ce sufletele le erau murdare, pline de hrăpiri şi nedreptăţi. Zis-a Domnul: Farisee oarbe, curăţeşte întâi lăuntrul paharului şi blidului, ca să fie şi cea din afară curată. Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici, că vă asemănaţi mormânturilor celor văruite, care din afară se arată frumoase, iar dinăuntru pline sunt de oasele morţilor şi de toată necurăţia. Aşa şi voi, dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, iar dinăuntru sunteţi plini de făţărie şi fărădelege.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Prin fereastra teminiţei, Editura Predania, 2007, p. 171)

Categoria: Articole

Cautare: