CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA :: Pateric romanesc

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA

Schitul Sofia-Ceahlau

(secolul al XVII-lea)

Schimonahia Sofia a fost crescuta duhovniceste in obstea Manastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui Ceahlau, deasupra satului Rapciune.

Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fost indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in padurile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o manastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sfantul Ioan Teologul, a facut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite si a pus randuiala de nevointa pustniceasca.

Acest sfant lacas s-a numit “Schitul Sofia” si a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fost maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie si acolo se jertfeau pana la moarte in post si rugaciune. Altele se nevoiau la liniste numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit.

Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat si de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfarsitul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cerestile lacasuri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramanand aproape pustiu, biserica de lemn a fost mutata la Manastirea Durau.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: