Mantuirea nu poate fi amanata

Poţi fi oricât de decăzut şi înlănţuit în lanţuri lumeşti; niciodată nu e prea târziu. Nu degeaba este scris că Avraam era de şaptezeci şi cinci de ani când a plecat şi că lucrătorul din ceasul al unsprezecelea primeşte aceeaşi plată ca şi cel din ceasul întâi. Nici prea devreme nu poate fi. Nu-i niciodată prea devreme să stingi codrul în flăcări; sau vrei să-ţi vezi sufletul pârjolit pe jăratec?

Încă de la Botez ai primit sarcina de a purta războiul nevăzut contra vrăjmaşilor sufletului; aşa că du-o la îndeplinire pe dată. Destul ai zăbovit până acum; decăzut în nesimţite şi lene ai pierdut o mulţime de timp preţios. De aceea trebuie să simţi ceea ce s-a petrecut până acum; ai lăsat să se terfelească ţi să se întineze curăţenia primită la botez.

Trezeşte-te deci; dar acum, fără de zăbavă. Nu mai amâna pe diseară sau mâine sau mai târziu, după ce termin ceea ce am de făcut. Amânarea poate fi pierzătoare.

(Tito Colliander, Calea Asceţilor, tradusă de părintele Dan Bădulescu, Editura Scara, Bucureşti, 2002, p. 6)

Categoria: Articole

Cautare:

Mantuirea nu poate fi amanata

Vizualizari: 619

Id: 8582

Imagine:

Share: