Marcu Ascetul - Despre legea duhovniceasca :: Filocalia - vol. I

www.resurse-ortodoxe.ro - Predici, rugaciuni, filme, carti, conferinte ortodoxe

Marcu Ascetul - Despre legea duhovniceasca :: Filocalia - vol. I


Marcu Ascetul

Despre legea duhovniceasca

Fragmente

Fiindca de multe ori ati dorit sa stiti ce este legea duhovniceasca de care vorbeste dumnezeiescul Apostol, si care este cunostinta si lucrarea celor ce vor sa o pazeasca, vom vorbi despre acestea, pe cat ne va fi cu putinta.

Intai stim ca Dumnezeu este inceputul, mijlocul si sfarsitul oricarui bine; iar binele este cu neputinta sa fie crezut si savarsit altfel decat in Hristos Iisus si Duhul Sfant.

Tot binele e daruit de Dumnezeu cu un rost oarecare si cel ce-l primeste cu aceasta credinta, nu-l va pierde.

Credinta neclintita este turn intarit. Iar Hristos se face toate celui ce crede.

Orice planuire a ta sa o incepi cu Cel ce este inceputul a tot binele, ca sa fie dupa voia lui Dumnezeu ceea ce ai de gand sa faci.

Cel ce e smerit in cugetul sau si implineste o lucrare duhovniceasca, cand citeste dumnezeiestile Scripturi pe toate le aduce in legatura cu sine si nu cu altul.

Roaga pe Dumnezeu sa deschida ochii inimii tale, si vei vedea folosul rugaciunii si al citirii.

Nu te face ucenic al celui ce se lauda pe sine, ca nu cumva, in loc de smerita cugetare, sa inveti mandria.

Sa nu te inalti cand versi lacrimi in vremea rugaciunii, caci Hristos este Cel ce s-a atins de ochii tai de ai putut vedea cu mintea.

De va zabovi pacatul in gandurile noastre, ne va umplea inima de semetie; iar de il vom izgoni prin infranare si nadejde, vom dobandi zdrobirea inimii.

Este o zdrobire de inima lina si folositoare, spre inmuierea ei; si este alta ascutita si vatamatoare, spre pedepsirea ei.

Privegherea, rugaciunea si rabdarea nacazurilor ce vin asupra noastra aduc inimii zdrobirea neprimejdioasa si folositoare, daca nu imprastiem tovarasia lor prin lacomia dupa ceva. Caci cel ce rabda in acestea, si in celelalte va fi ajutat; iar cel nepasator si imprastiat, la iesirea din trup cumplit se va chinui.

Inima iubitoare de placeri, in vremea iesirii i se face sufletului inchisoare si lant; iar cea iubitoare de osteneli ii este poarta deschisa.

Inima invartosata este poarta de fier zavorita inaintea cetatii; iar celui ce patimeste raul si este stramtorat, i se deschide de la sine, ca si lui Petru.

Multe sunt felurile rugaciunii, care de care mai deosebit. Totusi niciuna nu este vatamatoare, decat aceea care nu mai este rugaciune, ci lucrare diavoleasca.

Dupa cum din cuvinte si lucruri se vede cugetul, tot asa se vede din faptele bune ale inimii rasplata viitoare.

Un lucru poate fi savarsit bine la aratare, dar scopul celui ce l-a savarsit nu e bun. De asemenea poate fi rau la infatisare, dar tinta facatorului poate fi buna. Dar nu numai fapte savarsesc unii, ci si vorbe graiesc in chipul in care am zis. Caci unii schimba calitatea unui lucru prin neiscusinta si nestiinta lor, altii prin intentia cea rea, si iarasi altii prin scopul evlavios.

Cand savarsesti fapte virtuoase, adu-ti aminte de Cel ce a zis: "Fara de mine, nu puteti face, nimic".

Prin necazuri si-au gatit oamenii cele bune, dupa cum prin slava desarta si prin placere cele rele.

Cel nedreptatit de oameni scapa de pacat, si pe masura mahnirii sale, afla sprijin impotriva lui.

Cel ce crede in rasplata lui Hristos, pe masura credintii sale rabda bucuros toata nedreptatea.

Cel ce se roaga pentru oamenii ce-l nedreptatesc, ii inspaimanta pe draci; iar cei ce se lupta cu cei dintai, e ranit de cei de al doilea.

E mai bine sa fim batjocoriti de oameni decat de draici; dar cel placut lui Dumnezeu pe amandoi i-a biruit.

Ocara de la oameni aduce intristare inimii, dar se face pricina de curatie celui ce o rabda.

Dupa ce ai pacatuit in ascuns, nu incerca sa uiti. "Caci toate sunt goale si descoperite pentru ochii Domnului, inaintea Caruia avem sa dam socoteala".

Arata-te Stapanului cu cugetul tau. "Caci omul cauta la fata, pe cand Dumnezeu priveste in inima".

Nu cugeta si nu face nimic, fara un scop placut lui Dumnezeu. Caci cel ce calatoreste fara scop, va osteni in zadar.

Orice suferinta fara voie, sa te invete sa-ti aduci aminte de Dumnezeu; in acest caz nu-ti va lipsi prilejul spre pocainta.

Nu zice: ce sa fac, caci ceea ce nu voiesc aceea mi se intampla sa fac. Ci, aducandu-ti aminte, cugeta la ceea ce esti dator sa faci.

Deci fa binele de care-ti aduci aminte; si cel de care nu-ti aduci aminte, se va descoperi tie. Si sa nu-ti dai cugetul fara judecata uitarii.

 

Orice intristare dupa Dumnezeu face parte din fiinta evlaviei. Caci adevarata dragoste se probeaza prin cele ce-i stau impotriva.

Nu zice ca se poate castiga virtutea fara nacazuri ; caci virtutea neprobata in nacazuri, nu este intarita.

Omul incearca cate poate dupa voia sa; iar Dumnezeu le sfarseste dupa dreptate.

De vreai sa primesti lauda de la oameni, iubeste mai intai mustrarea pentru pacate.

Cel ce nu cunoaste cursele vrajmasului, va fi ucis cu usurinta; si cel ce nu stie pricinile patimilor, usor va cadea.

Din iubirea de placere vine negrija si din negrija uitare; caci Dumnezeu a daruit tuturor cunostinta celor de folos.

Omul sfatuieste pe aproapele precum stie; iar Dumnezeu lucreaza in cel ce aude, precum acela a crezut.

Am vazut oameni simpli smerindu-se cu fapta si s-au facut mai intelepti decat inteleptii.

Cuvintele dumnezeiestii Scripturi citeste-le prin fapte si nu le intinde in vorbe multe, ingamfandu-te in desert cu simpla lor intelegere.

Cel ce a implinit o porunca, sa astepte ispita pentru ea. Caci dragostea fata de Hristos se probeaza prin cele protivnice.

Sa nu dispretuesti a avea grija de ganduri. Caci lui Dumnezeu nu i se ascunde nici un gand.

Cand vezi vreun gand ca-ti fagadueste slava omeneasca, sa stii sigur ca-ti pregateste rusine.

Nimic n-a folosit cel ce s-a lepadat de toate si se indulceste cu patima. Caci ceea ce facea prin avutie, face si acum neavand nimic.

Mintea devine oarba prin aceste trei patimi: prin iubirea de argint, prin slava desarta si prin placere.

Cel ce nu cunoaste adevarul, nu poate nici crede cu adevarat. Caci cunostinta naturala premerge credintei.

Precum Dumnezeu a impartit fiecareia dintre cele vazute ceea ce e potrivit cu firea ei, asa a impartit si gandurilor omenesti, fie ca vrem, fie ca nu vrem.

Daca cineva, pacatuind in chip vadit si nepocaindu-se, n-a patimit nimic pana la moarte, socoteste ca judecata lui va fi fara mila acolo.

E mai rau cel ce savarseste raul intr-ascuns, decat cei ce savarsesc nedreptate pe fata. Pentru aceasta, acela se va si munci mai rau.

Cel ce impleteste viclenii si face raul intr-ascuns este, dupa Scriptura, "sarpe ce sade in cale si musca copita calului".

Cel ce, in acelasi timp, lauda pentru unele pe aproapele, iar pentru altele il vorbeste de rau, e stapanit de slava desarta si de pisma. Prin laude incearca sa-si ascunda pisma, iar prin vorbele rele se infatiseaza pe sine mai bun decat acela.

Mai bine este a ne ruga cu evlavie pentru aproapele, decat a-l mustra pentru tot lucrul.

Acolo unde se ivesc chipuri in gand, s-a produs consimtirea. Caci miscarea fara chipuri este un atac nevinovat. Cate unul fuge si de acestea ca busteanul din foc; dar cate unul nu se intoarce pana nu arde cu flacara.

Nu zi: nu vreau si vine; caci cu siguranta daca nu iubesti lucrul insusi, iubesti pricinile lui.

Neegalitatea gandurilor aduce schimbarile starilor proprii. Caci Dumnezeu a randuit in chip potrivit ca sa vie dupa cele de voie, cele fara de voie.

Cel purtat de ganduri, e orbit de ele. El vede lucrarile pacatului, dar pricinile lor nu le poate vedea.

Tot ce se naste incepe de la ceva mic, si pe masura ce e hranit creste.

Mestesugirea pacatului e ca o mreaja bine impletita; si cel ce s-a incurcat dintr-o parte, de va fi cu nepasare, va fi prins intreg.

Cand vezi poftele ce zac inauntru ca se misca cu putere si cheama mintea ce vietuieste in liniste, la vreo patima, cunoaste ca mintea s-a ocupat mai inainte cu acestea si le-a adus la fapta si le-a asezat in inima.

Nu se infiripa nor fara adiere de vant, si nu se naste patima fara gand.

Dumnezeu judeca faptele dupa intentiile lor. Caci zice; "Sa-ti dea tie Domnul dupa inima ta".

Domnul, vrand sa arate ca orice porunca e o datorie, iar pe de alta parte ca infierea se da oamenilor in dar pentru sangele Sau, zice : "Cand veti fi facut toate cele poruncite voua, ziceti: slugi netrebnice suntem si ceea ce am fost datori sa facem, aceea am facut. Deci imparatia Cerurilor nu este plata faptelor, ci harul Stapanului, gatit slugilor credincioase.

Adeseori, din negrija pentru fapte, se intuneca si cunostinta. Caci lucrurile, a caror implinire a fost nesocotita, s-au sters in parte si din amintire.

Cand implinim poruncile la aratare, luam cele cuvenite de la Domnul, pe masura acestei impliniri; dar ne folosim dupa scopul ce-l urmarim.

Cel ce vrea sa faca ceva si nu poate, e socotit de catre cunoscatorul de inimi, Dumnezeu, ca si cand ar fi facut. Iar aceasta trebuie sa o intelegem atat cu privire la cele bune, cat si la cele rele.

Mintea fara trup face multe lucruri bune si rele. Dar trupul fara minte nu poate face niciuna din acestea, deoarece legea slobozeniei se cunoaste inainte de fapta.

Nu exista rugaciune desavarsita fara o chemare a mintii. Iar cugetul care striga neimprastiat, va fi auzit de Domnul.

Adica nu-si poate linisti cineva mintea, daca nu-si linisteste si trupul; de asemenna nu se poate strabate de la vieata dupa trup la cea in duh, fara linistire si rugaciune.

Precum focul nu poate zabovi in apa, tot asa nici gandul urat in inima iubitoare de Dumnezeu. Caci tot cel ce iubeste pe Dumnezeu, iubeste si osteneala. Iar osteneala de buna voie e vrajmasa placerii prin fire.

Cand suntem stapaniti de ganduri rele, sa ne invinovatim pe noi insine, si nu pacatul stramosesc.

Radacinile gandurilor sunt pacatele vazute, pe care le savarsim cu manile, cu picioarele si cu gura.

Nu poate sta de vorba cu patima in minte, cel ce nu iubeste pricinile ei.

 

Daca vrei sa-ti amintesti neincetat de Dumnezeu, nu respinge necazurile ca nedrepte, ci rabda-le ca pe unele ce vin dupa dreptate. Caci rabdarea lor trezeste si invioreaza amintirea prin fiecare intamplare. Iar respingerea lor micsoreaza durerea si osteneala spirituala a inimii si prin aceasta produce uitarea.

Nu poate birui cel ce se razboieste nici gandurile rele fara sa biruiasca pricinile lor, nici pricinile fara ganduri. Caci cand rapunem pe una in parte, nu peste mult suntem prinsi prin cealalta de catre amandoua.

Daca ti s-a randuit sa inveti intru Domnul si nu esti ascultat, intristeaza-te cu mintea, dar nu te tulbura la aratare. Caci intristandu-te, nu vei ti osandit cu cel neascultator. Dar turburandu-te, vei fi ispitit prin acelasi lucru.

Dupa ce a venit incercarea, nu intreba de ce, sau prin cine a venit, ci cum sa o porti cu multumire, fara intristare si fara pomenirea raului.

Raul de la altul nu ne sporeste pacatul, daca nu il primim cu ganduri rele.

De vrei sa nu fii muncit de gaduri rele, primeste umilirea sufletului si necazul trupului. Iar aceasta nu numai in parte, ci in toata vremea si locul si lucrul.

Trebuie, asadar, ca urmare a celor spuse mai inainte, sa cautam casa aceasta si sa staruim a bate la usa ei prin rugaciune, ca, fie acum, fie in ceasul mortii, sa ne deschida stapanul si sa nu ne spuna ca unora, care n-am avut grija: "Nu va stiu pe voi de unde sunteti". Ba suntem datori nu numai sa cerem si sa luam, ci sa si pastram ceea ce ni s-a dat. Caci sunt unii, care si dupa ce au primit, au pierdut. De aceea, poate, cunostinta simpla, sau chiar si o experienta intamplatoare a lucrurilor spuse mai inainte o au si cei mai tineri si mai tarzii la invatatura. Dar trairea staruitoare, cu rabdare, n-o au decat cei evlaviosi si mult incercati dintre batrani, care, pierzand-o adeseori din neatentie, au cautat-o iarasi cu osteneli de buna voie si au aflat-o. Sa nu incetam sa facem si noi la fel, pana cand o vom dobandi intr-o astfel de masura, incat sa nu o mai putem pierde, intocmai ca aceia.

Categoria: Filocalia - vol. I

Cautare:

Marcu Ascetul - Despre legea duhovniceasca :: Filocalia - vol. I

Vizualizari: 472

Id: 2948

Imagine:

Iisus-Hristos
Sfintii zilei
Cauta

cuvant:

Stiri ortodoxe
Invitatie colaborare

Cei doritori sa participe la dezvoltarea acestui site sunt rugati ne contactaze prin formularul de contact sau la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).

Contact Us


Recomandari:
Resurse ortodoxe: www.resurse-ortodoxe.ro - Contine o bogata colectie de resurse ortodoxe audio/video/text: predici, rugaciuni, carti, conferinte, icoane, filme.
Agentia de stiri "Noutati ortodoxe": www.noutati-ortodoxe.ro - Ofera stiri si informatii din viata bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferinte, aparitii editoriale. Stirile pot fi preluate si de alte site-uri prin intermediul unui script.
Maica Domnului: www.maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.