Rugaciunea

Cei care s-au hotărât cu adevărat să-L slujească pe Domnul trebuie să se îndeletnicească cu pomenirea lui Dumnezeu şi cu invocarea neîntreruptă în minte a numelui Său: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”. În orele care urmează după masa de prânz se poate ruga aşa: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”. Poate de asemenea să o cheme îndeosebi pe Maica Domnului: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi” sau să spună cântarea îngerească: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te...”. Prin această preocupare nu numai că păstrăm conştiinţa liniştită, dar putem să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne unim cu El. Deoarece, după Sfântul Isaac Sirul, nu ne putem apropia de Dumnezeu pe altă cale decât prin rugăciunea neîntreruptă.

Felurile rugăciunii sunt descrise foarte bine de Sfântul Simeon Noul Teolog. Cât despre valoarea ei, Sfântul Hrisostom spune: „Mare este arma rugăciunii, comoară nepreţuită, bogăţie necheltuită, liman de pace, pricinuitoare de linişte, rădăcină, izvor şi mamă a faptelor bune”.

(Un serafim printre oameni Sfântul Serafim de Sarov, traducere din limba greacă Cristian Spătărelu, Editura Egumeniţa, 2005, p. 319)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare:

Rugaciunea

Vizualizari: 3

Id: 13280

Share: