Smerenia topeste pe diavol

Smerenia are mare putere și topește pe diavolul. Este cel mai puternic șoc pentru diavol. Acolo unde există smerenie, diavolul nu are loc. Și acolo unde nu există diavol, e firesc să nu existe ispite. Odată un pustnic a silit pe un aghiuță să spună: „Sfinte Dumnezeule ...”. A spus aghiuță: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte”, dar nu spunea „miluiește-ne pe noi”. Spune: „miluiește-ne pe noi!”. Nimic. Dacă ar fi spus, ar fi devenit înger. Toate le spune aghiuță, dar pe „miluiește-mă” nu- l spune, pentru că trebuie smerenie. „Miluiește-mă” are smerenie și sufletul ce îl rostește primește mila cea mare a lui Dumnezeu. Orice am face, e nevoie de smerenie — dragoste — noblețe. Lucrurile sunt simple. Noi le complicăm. Pe cât putem să facem ceea ce e complicat diavolului și ușor omului. Dragostea și smerenia sunt grele pentru diavol și usoare pentru om. Și unul bolnăvicios, ce nu poate face nevoință, îl poate lovi pe diavol cu smerenia. Într-un minut omul poate deveni înger sau drac. Cum? Cu smerenia sau cu mândria. Ce, oare au trebuit ore întregi ca Luceafărul să se facă diavol din înger? S-a făcut în câteva secunde. Modul cel mai ușor ca să ne mântuim, este dragostea și smerenia. De aceea să incepem cu dragostea și smerenia, și după aceea vom înainta și cu celelalte.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. I: Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 64-65)

Categoria: Articole

Cautare: