Iubirea crestina

Domnul a spus: Că unde sunt doi sau trei adunați întru numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor (Matei 18, 20). Se găsesc oare doi sau trei adunați întru numele Lui? Se găsesc, dar rareori. De altfel nu vorbește de o simplă adunare și unire locală a oamenilor. Nu cere numai asta. Vrea ca, împreună cu unirea, să existe la cei adunați acolo și alte virtuți. Prin aceste cuvinte, așadar, vrea să spună: Dacă cineva Mă va avea pe Mine ca temelie a iubirii lui față de aproapele, și împreună cu această iubire are și celelalte virtuți, atunci voi fi împreună cu el. Acum însă, cei mai mulți oameni au alte scopuri. Nu întemeiază pe Hristos iubirea lor. Cineva iubește pe altcineva, pentru că și acela îi arată iubire; altul îl iubește pe cel care l-a cinstit; iar altul îl iubește pentru că i-a fost de folos la vreo treabă de-a lui. E greu să găsești pe cineva care-l iubește pe aproapele doar din dragoste pentru Hristos, căci ceea ce-i leagă pe oameni sunt de obicei interesele materiale. Însă o iubire cu atâtea lipsuri este batjocoritoare și trecătoare. La cea mai mică problemă - vreun cuvânt jignitor, daune bănești, invidie, ambiție sau ceva asemănător - iubirea aceasta, care nu are temelie duhovnicească, se destramă.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, p. 131)

Categoria: Articole

Cautare: