Iisus ne cheamă jalnic

Iisus ne cheamă jalnic
Cu glasul Său smerit,
Poporul Meu drag, spune:
De ce M-ați părăsit?

De ce M-ați lăsat singur?
Veniți la Mine iar,
Cu drag să Mă petreceți
La Sfântul Meu altar.

Vă rog să-Mi spuneți oare
De ce M-ați părăsit?
Ce nu v-am dat în lume
De nu v-ați mulțumit?

Nu vreți să vă cunoașteți
Pe-al vostru Dumnezeu?
Care vă ține-n lume
Și vă dă harul Său.

Vă rog, veniți la Mine,
Să nu întârziați,
Să vă rugați din suflet
Cât pe pământ mai stați.

Căci va ajunge vremea
De Mă veți căuta,
Dar Eu, fără de milă,
Nu vă voi asculta.

Cu multă jale-n suflet
La Mine veți veni,
Plângând veți zice: „Doamne!”,
Dar nu voi auzi.

Cu multă jale-n suflet
La Mine veți striga,
Plângând veți zice: „Doamne!”,
Dar nu voi asculta.

Și noi Te rugăm, Doamne,
Cât trăim pe pământ,
Să fim uniți cu Tine
În darul Tău cel sfânt.

Primiți vor fi aceia
În Sfânt locașul Meu
Care trăiesc în lume
Uniți cu Dumnezeu.