Metanie - fie Doamne mila ta spre noi

Doamne, fie Doamne mila ta spre noi
Doamne fă din suferință,
Pod de aur, pod înalt,
Și din lacrimă velință
Pentr-un pat adânc și cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri, scări și trepte,
Din căderi, urcuş alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Şi din fiecare rană
O cădelniță spre cer;

Și din orişice dezastru
Sau crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
Și un zâmbet înțelept.

Doamne fă din suferință,
Pod de aur, pod înalt,
Și din lacrimă velință
Pentr-un pat adânc și cald.

Doamne, fie Doamne mila ta spre noi