Darurile sunt inchinate lui Dumnezeu ca o parga a vietii omenesti :: Talcuirea dumnezeiestii Liturghii - Sfantul Nicolae Cabasila

CAPITOLUL III

Darurile sunt inchinate lui Dumnezeu ca o parga a vietii omenesti

Dar care este forma (materia) darururilor? Cei vechi aduceau ca jertfa parga roadelor si a turmelor lor, sau din alte lucruri. Noi insa aducem lui Dumnezeu ca daruri paine si vin, ca pe o parga a vietii noastre insine. Caci painea si vinul alcatuiesc hrana omului, prin care se intretine viata trupeasca. Iar viata nu numai ca se sustine prin hrana, dar e si simbolizata prin ea. Astfel, ca sa arate ca L-au vazut pe Hristos viu, sfintii Apostoli ziceau despre Dansul: "Ca mancam si beam impreuna cu Dansul, dupa  inviere...". De asemenea, Domnul a poruncit sa se dea de mancare unui mort pe care-l inviase, ca sa arate viata prin hrana. Asa incat nu e nimic nefiresc daca, aducand prinos din hrana, socotim ca aducem ca prinos insasi viata noastra.

Dar poate ar zice ca si jertfele aduse de cei vechi lui Dumnezeu mai toate alcatuiau hrana omului, caci erau fie roade sau fructe cu care se ostenesc agricultorii, fie animale din cele care se mananca. - Da! Insa toate acelea erau prinoase ale vietii omenesti? - Nicidecum! Nimic din toate acelea nu era o hrana proprie numai omului, ci erau comune si celorlalte vietuitoare. Astfel, fructele si roadele sunt hrana zburatoarelor si a ierbivorelor, iar carnea de animale este

hrana carnivorelor. Prin "omeneasca" intelegem insa ceea ce apartine numai omului; ori nevoia de a-si pregati painea pentru mancare si vinul pentru baut, este ceva propriu numai omului. Aceasta este explicatia formei (materiei) darurilor noastre.

Categoria: Talcuirea dumnezeiestii Liturghii - Sfantul Nicolae Cabasila

Cautare:

Darurile sunt inchinate lui Dumnezeu ca o parga a vietii omenesti :: Talcuirea dumnezeiestii Liturghii - Sfantul Nicolae Cabasila

Vizualizari: 912

Id: 2228

Imagine: