Atunci cand se ridica omul cu nadejde si dragoste…

Aşa că, să ne ridicăm acum înaintea Domnului, că până acum am fost păcătoşi, dar de acum este vreme pentru o viaţă nouă. Pe urmă, iar vom cădea şi iară ne vom ridica. Şi poate că vom cădea mai tare decât suntem căzuţi acum, dar asta n-are nici o importanţă, că atunci când se ridică omul cu nădejde şi dragoste către Cel ce ne-a iubit pe noi, toate se spulberă. Să ne minunăm văzând zădărnicită toată uneltirea diavolului care a făcut-o cu noi de la începutul vieţii noastre, că pe toate acestea le putem risipi printr-o vorbă zisă cu îndrăzneală copilărească: „Doamne, Tu m-ai zidit, Tu mântuieşte-mă”. Să fim precum copiii, că aceia primesc bătaie şi pe urmă, zbenguindu-se uită. Pomeneşte-mă, că şi eu te pomenesc.

(Ieromonah Savatie Baştovoi, Dragostea care ne sminteşte, Editura Marineasa, Timişoara, 2003, pp. 153-154)

Categoria: Articole

Cautare:

Atunci cand se ridica omul cu nadejde si dragoste…

Vizualizari: 868

Id: 6302

Imagine:

Share: