Cum sa intelegem: „Daca ochiul tau cel drept te sminteste, scoate-l...”?

- Părinte, cum să înţelegem cuvântul din Sfânta Evanghelie: „Dacă ochiul tău cel drept te sminteşte, scoate-l... căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă”?

- Ei! Nu interpreta chiar la propriu! Nu trebuie să-ţi scoţi ochii, ci să închizi ochii, ca să nu mai ai prilej să judeci. Mântuitorul a vorbit la figurat; însă chiar dacă faci lucrul acesta, nu săvârşeşti o greşeală. Dar cine-şi scoate ochiul?

Există în Vieţile Sfinţilor o sfântă de o rară frumuseţe şi tărie sufletească, de care s-a îndrăgostit un oarecare voievod. Şi s-a dus şi i-a cerut-o stareţei. Dar ea şi-a scos ochii şi i-a trimis pe tavă! „Uite, ochii! Aceştia te-au privit! Nu sufletul meu, nu inima mea!". Voievodul, când a văzut aşa ceva, a căzut cu faţa la pământ şi s-a pocăit. Iar Sfânta s-a rugat la Maica Domnului şi s-a vindecat. Ai văzut că s-au putut scoate chiar şi ochii? Dar interpretarea la modul comun este să-i închizi. Să nu judeci, să nu te mai uiţi. Nu-i mai vedea fapta lui cea rea! Iar dacă o vezi, compătimeşte-l! Poate îl ajuţi. O, ce importanţi sunt ochii la om!

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, p. 65)

Categoria: Articole

Cautare: