Iubirea duhovniceasca de sine

În primul rând, iubirea este dragoste de Dumnezeu, şi în al doilea rând, în chip nedespărţit de aceasta, dragoste de aproapele. Iar pe aproapele trebuie să-l iubeşti, potrivit învăţăturii Mântuitorului, „ca pe tine însuţi”. Iubirea cuprinde deci şi iubirea de sine. Dar acest fel de iubire de sine nu are nimic de-a face cu iubirea de sine pătimaşă, care este maica tuturor patimilor, ci, dimpotrivă, i se împotriveşte cu totul. Căci în timp ce iubirea de sine pătimaşă stă în a se iubi omul în chip trupesc şi narcisist, pentru ceea ce este în sine însuşi, în afara lui Dumnezeu, "filautia duhovnicească” stă în a se iubi omul duhovniceşte, adică în Dumnezeu şi pentru Dumnezeu, ca ceea ce este în actualitatea sa profundă, adică persoană creată după chipul Lui, şi ca ceea ce este chemat să devină: asemănare a Lui, fiu al Lui după înfiere şi dumnezeu după har.

(Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, Editura Sofia, Bucureşti, 2001, p. 605)

Categoria: Articole

Cautare:

Iubirea duhovniceasca de sine

Vizualizari: 692

Id: 20999

Imagine:

Share: