La Dumnezeu, nici un singur pas nu e trecut cu vederea

Un bătrân oarecare şedea în pus­tie; acesta avea chilia la douăsprezece mile depărtare de apă. Şi ducându-se într-o zi ca să ia apă, s-a împuţinat şi a zis:

- Ce trebuinţă este de atâta osteneală? Voi veni şi voi petre­ce aproape de apă.

Şi, zicând aceasta întru sineşi, a simţit pe oarecine urmându-l; şi, întorcându-se, a văzut pe cel ce-i urma numă­rând paşii lui. Şi l-a întrebat pe el bătrânul, zi­când:

- Cine eşti?

Iar el i-a zis:

- Sunt îngerul Domnului, şi am fost trimis să număr paşii tăi şi a-ţi da ţie plata.

Şi, auzind bătrânul aceas­ta, bine-însufleţindu-se, se făcu mai osârdnic şi, de aici, se retrase încă cinci mile mai înlăuntrul pustiei, fiind acum la şaptesprezece mile depărtare de apă.

(Everghetinosul, volumele 1-2, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 160)

Categoria: Articole

Cautare:

La Dumnezeu, nici un singur pas nu e trecut cu vederea

Vizualizari: 609

Id: 7892

Imagine:

Share: