Minunea se savarseste atunci cand parti­cipa cineva la durerea celuilalt

Lumea şi-a pierdut controlul. A plecat de la oa­meni mărimea de suflet, jertfa. V-am spus de câteva ori în ce situaţie eram atunci cu hernia, acolo la Co­libă... Atunci când cineva suna clopoţelul la poartă, ieşeam să le deschid, chiar şi prin zăpadă. Dacă cel ce venea avea probleme serioase, atunci nici nu mai simţeam durerea mea, deşi mai înainte eram căzut la pat. îl serveam cu o mână, iar cu cealaltă îmi ţineam hernia. Cât timp vorbeam, nici măcar nu mă spriji­neam, deşi mă durea tare, ca să nu înţeleagă acela că mă doare. Atunci când pleca, cădeam iarăşi jos gră­madă de durere. Şi aceasta nu pentru că mai înainte îmi trecuse durerea, că mă făcusem bine prin minu­ne, ci îl înţelegeam pe celălalt şi astfel uitam de du­rerea mea. Minunea se săvârşeşte atunci când parti­cipă cineva la durerea celuilalt. Totul este să-l simţi pe celălalt ca pe fratele tău şi să te doară pentru el. Durerea aceasta îl mişcă pe Dumnezeu şi atunci El săvârşeşte minunea. Pentru că nu există nimic alt­ceva care să mişte pe Dumnezeu ca nobleţea, adică jertfa. Dar în vremea noastră, este rară nobleţea, pen­tru că a intrat iubirea de sine, interesul. Rar se află un om să spună: „Să dau rândul meu celuilalt şi lasă să mai întârzii eu”. Puţine sunt sufletele acestea bi­necuvântate care se gândesc la celălalt. Chiar şi la oamenii duhovniceşti există un duh potrivnic, un duh al nepăsării.

Binele este bine, dar numai atunci când cel ce îl face jertfeşte ceva din sine: somn, odihnă etc. De aceea a spus Hristos: „din sărăcia ei...” (Lc 21, 4). Atunci când sunt odihnit şi fac binele, aceasta nu are valoare. Dar atunci când sunt obosit şi când cineva îmi cere, de pildă, să-i arăt drumul şi o fac, atunci are valoare. Sau când sunt sătul de somn şi merg să stau noaptea cu cineva care are nevoie de ajutor, nici aceasta nu are mare valoare. Dacă-mi place şi vorba, pot să fac aceasta ca să mă bucur de tovărăşie, să mă destind puţin. Dar dacă sunt obosit şi fac o jertfă ca să ajut pe cineva, atunci simt o bucurie paradisiacă. Atunci, binecuvântarea lui Dumnezeu mă bombardează.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol.2: Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Ed. a 2-a, Editura Evanghelismos, București, 2011, pp. 210-212)

Categoria: Articole

Cautare:

Minunea se savarseste atunci cand parti­cipa cineva la durerea celuilalt

Vizualizari: 684

Id: 9457

Imagine:

Share: