Omul care se îndreaptă datorită fricii se întoarce iute iarăși la răutatea lui

Domnul a certat cu asprime pe ucenici cînd s-au apropiat de El și I-au cerut să pogoare foc din cer, spunîndu-le: „Nu știți ai cărui Duh sînteți!” (Luca 9:54-55) Și acum, cînd cărturarii L-au hulit, Domnul nu le-a spus: „O, spurcaților și înșelătorilor! O, pizmașilor și dușmanii mîntuirii oamenilor!”, ci: „Pentru ce cugetați cele rele în inimile voastre?” (Matei 9:4).

Trebuie, dar, să stîrpim cu blîndețe boala. Omul care se îndreaptă datorită fricii se întoarce iute iarăși la răutatea lui. De aceea a poruncit Domnul să se lase și neghina (Mat_13:30), ca să se dea vreme de pocăință. Mulți din aceștia s-au pocăit și au ajuns oameni vrednici, deși mai înainte erau păcătoși și răi. De pildă: Pavel, vameșul, tîlharul. Și ei erau neghine, dar au ajuns grîu curat. Cu semințele este cu neputință să se întîmple asta; cu oamenii însă, care sînt înzestrați cu voință, este lesne și ușor; că sufletul omului nu-i înlănțuit de legile firii, ci este cinstit cu libertatea voinței.

Așadar, cînd vezi un dușman al adevărului, vindecă-l, îngrijește-l, reîntoarce-l la virtute. Dă-te tu pildă de viață curată; caută să nu poată fi osîndite cuvintele tale; apără-l, poartă-i de grijă; fă totul ca să-l îndrepți imitînd pe marii doctori; aceia nu vindecă numai într-un singur chip, ci, cînd văd că o doctorie nu e de folos, se folosesc de o altă doctorie, apoi de alta; uneori taie rana, alteori o leagă. Și tu ești un doctor al sufletelor; folosește tot felul de doctorii, după legile lui Hristos, ca să iei plata: și a mîntuirii tale și a folosului altora. Făcînd totul spre slava lui Dumnezeu, ești și tu slăvit, că a spus Domnul: „Pe cei ce Mă slăvesc îi voi slăvi, iar cei ce Mă defaimă vor fi defăimați”