Statornicia invinge ispitele

Supărat-au odată pe Marele Macarie Alexandrinul gândurile slavei de­şarte, ispitindu-se a-l scoate pe acesta din chilie; acestea-l sfătuiau, [chipurile] pentru iconomia harului, să meargă la Roma pen­tru pricina facerii de bine a celor bolnavi de acolo; căci harul Domnului lucra desăvârşit într-însul asupra duhurilor. Şi dacă în mul­te supărându-l, el n-a ascultat, mai cu iuţime s-au apropiat de dânsul ca să-l gonească. Deci, căzând sfântul pe pragul chiliei sale şi picioarele întinzându-le, le-a lăsat afară, zicând aşa către dracii slavei deşarte: „De puteţi, trageţi-mă târâş, dracilor, că eu cu picioarele în altă parte nu mă duc. Deci, de veţi putea să mă duceţi aşa, unde ziceţi voi, acolo voi merge”. Jurându-se lor – „De nu mă veţi mişca, nu vă voi asculta – şi petrecând nemişcat, s-a sculat apoi, seara fiind de acum adâncă.

Şi, făcându-se noapte, iarăşi mai cumplit îl supărau. Şi, sculându-se Sfântul şi, luând o coşniţă ca de două obroace [măsură pentru lichide, fructe uscate sau cereale, egală cu 8,75 litri], a umplut-o pe aceasta cu nisip, pe care punând-o pe umărul său, se mişca prin pus­tie. Pe drum, cu acesta s-a întâlnit Theosevie, domnul [guvernatorul] Antiohiei, care i-a zis lui: „Ce duci, Avva, lasă-mi mie sarcina, şi nu te trudi singur”. Iar el a zis: „Trudesc pe cel ce mă trudeşte pe mine, că, odihnit fiind, acela mă sfătuieşte spre călătorie”. Şi, mult umblând, după ce aproape şi-a zdrobit trupul, a intrat în chilie. (Palladie)

(Everghetinosul, volumele I-II, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 203)

Categoria: Articole

Cautare:

Statornicia invinge ispitele

Vizualizari: 696

Id: 6613

Imagine:

Share: