Sutasul din Capernaum

Aşa mi-i de drag mie de sutaşul din Capernaum! Ştiţi de ce? Pentru că şi el I-a fost drag Mântuitorului, în înţelesul că Domnul Hristos S-a minunat de el. Când s-a apropiat de Domnul Hristos, el de fapt şi-a mărturisit credinţa. A spus că are un servitor care este bolnav şi l-a rugat pe Domnul Hristos să-l vindece. Avea credinţa că Domnul Hristos poate lucrul acesta. Dar avea credinţa că poate să facă lucrul acesta de la depărtare, nu numai din apropiere. Şi a zis: „Doamne, zi numai cu cuvântul şi se va vindeca servitorul meu. Că şi eu sunt om sub stăpânire şi am sub mine oameni şi zic unuia du-te şi se duce, şi altuia vino şi vine, şi slugii mele fă aceasta şi face” (Matei 8, 9). Şi Domnul Hristos S-a minunat de el şi-a zis că nici în Israel nu a găsit atâta credinţă. Credinţa lui era însoţită şi de nădejde, în înţelesul că nu se poate să ai credinţă şi să nu ai nădejde în plinirea făgăduinţei pe care o dă Domnul Hristos. Şi mai avea iubire, avea iubire faţă de servitorul său, într-o vreme în care servitorii erau dispreţuiţi, şi avea şi smerenie, pentru că a zis: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu.”

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniţi de luaţi bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, pp. 162-163)

Categoria: Articole

Cautare: