Canoanele Bisericii Ortodoxe Sobornicesti

www.resurse-ortodoxe.ro - Predici, rugaciuni, filme, carti, conferinte ortodoxe

Canoanele Bisericii Ortodoxe Sobornicesti

Canoanele Bisericii Ortodoxe Sobornicesti - Canoanele cele ale Sfintilor si intru tot laudatilor Apostoli


1. Episcopul asa dar sa se hirotoniseasca de doi sau trei episcopi. Preotul de un episcop. Asemenea si diaconul si ceilalti clerici.

2. Daca vreun episcop sau preot, afara de randuiala Domnului pentru jertfa, aduce altceva la altar, la altarul lui Dumnezeu, (ca de pilda) ori miere, ori lapte, ori - in loc de vin - bauturi mestesugite, ori pasari, ori niscaiva animale, ori legume, in afara de randuiala, sa se cateriseasca.

3. Afara de spice noi sau de struguri la vremea potrivita, sa nu fie ingaduit a se aduce altceva la altar decat untedelemn pentru candela si tamaie la vremea dumnezeiestei jertfe.

4. Orice alte fructe sa trimita ca parga episcopului si preotilor acasa, iar nu la altar, si se intelege ca episcopul si preotii le vor imparti si diaconilor si
celorlalti clerici.

5. Episcopul sau preotul sau diaconul sa nu-si lase femeia sub cuvant de evlavie, iar de o va lasa, sa se afuriseasca si de staruieste (in aceasta), sa se cateriseasca.

6. Episcopul sau preotul sau diaconul purtari de grija lumesti sa nu ia asupra-si, iar de nu (asculta), sa se cateriseasca.

7. Daca vreun episcop sau preot sau diacon va praznui sfanta zi a Pastelor mai nainte de echinoptiul de primavara (odata) cu iudeii, sa se cateriseasca.

8. Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau oricine din catalogul preotilor, savarsind sfanta jertfa nu se va impartasi, sa spuna pricina si, daca va fi binecuvantata, sa aiba iertare; iar de n-o va spune, sa se afuriseasca, ca unul ce s-a facut pricinuitor de sminteala pentru popor si a aruncat banuiala asupra celui ce a savarsit-o, ca si cum n-ar fi savarsit-o in chipul cuvenit.

9. Toti credinciosii cari intra (in biserica) si aud Scripturile, dar nu raman la rugaciune si la sfanta impartasire, ca unii ce fac neranduiala in biserica,
trebuie sa se afuriseasca.

10. Daca cineva s-ar ruga impreuna cu un afurisit, fie si in casa, sa se afuriseasca.

11. Daca cineva fiind cleric, se va ruga impreuna cu un caterisit ca cu un cleric, sa se cateriseasca si el.

12. Daca vreun cleric sau laic afurisit sau nu, se va duce in alta cetate si va fi primit fara scrisori de recomandare, sa fie afurisiti si cei care l-au primit si cel care a fost primit.

13. Iar de va fi fost afurisit, sa i se prelungeasca afurisenia, ca unuia care a mintit si a amagit biserica lui Dumnezeu.

14. Episcopului sa nu-i fie ingaduit sa-si lase parohia si sa dea navala la alta, chiar de ar fi silit de mai multi, decat numai daca va fi vreo pricina binecuvantata, care sa-l sileasca a face aceasta, (ca de pilda) ca poate aduce mai mult folos celor de acolo cu cuvantul pietatii si aceasta nu de sine (s-o faca), ci dupa chibzuinta multor episcopi si cu foarte mare rugaminte.

15. Daca vreun preot sau diacon sau oricare altul din catalogul clericilor paraseste parohia sa si se duce intr-alta si cu totul mutandu-se (acolo), petrece in alta parohie fara voia episcopului sau, poruncim ca acesta sa nu mai liturghiseasca, mai ales daca l-a chemat episcopul sa se intoarca si el n-a ascultat, ci a ramas in neoranduiala. Sa se impartaseasca insa ca un laic.

16. Iar daca episcopul la care se afla, de nimic socotind oprirea hotarata impotriva lor, ii va primi ca clerici, sa se afuriseasca ca un invatator de neoranduiala.

17. Cel ce s-a casatorit de doua ori dupa botez sau a avut tiitoare, nu poate fi episcop sau preot sau diacon sau altceva din catalogul clericilor.

18. Cel ce va lua vaduva ori divortata ori curva ori sclava ori din cele de pe scena, nu poate fi episcop sau preot sau diacon sau altceva din catalogul preotilor.

19. Cel ce s-a casatorit cu doua surori sau cu nepoata de frate sau de sora, nu poate fi cleric.

20. Clericul care da chezasie, sa se cateriseasca.

21. Famenul daca din sila oamenilor s-a facut, ori de prigonire a fost lipsit de cele ale barbatilor, ori daca s-a nascut asa si este vrednic de episcop, sa fie facut.

22. Cel ce singur s-a ciuntit, sa nu se faca cleric, caci sinucigas este si vrajmas al fapturii lui Dumnezeu.

23. Dar daca cineva, fiind cleric, se va ciunti singur, sa se cateriseasca, caci sinucigas este.

24. Laicul care se va ciunti pe sine, sa se afuriseasca trei ani, caci unletitor impotriva vietii sale este.

25. Episcopul ori preotul ori diaconul care va fi stapanit de patima curviei ori a calcarii de juramant ori a furtului, sa se cateriseasca, dar sa nu se (si)
afuriseasca, caci zice Scriptura: “Nu vei pedepsi de doua ori pentru aceeasi (vina)”. Asemenea si ceilalti clerici.

26. Din cei care au intrat in cler necasatoriti, poruncim ca numai citetii si cantaretii sa se casatoreasca, daca vor.

27. Episcopul sau preotul sau diaconul care va bate pe credinciosii care pacatuiesc, ori va nedreptati pe necredinciosi, voind sa-l infricoseze prin unele ca acestea, poruncim sa se cateriseasca, deoarece niciodata Domnul n-a invatat aceasta, ci dimpotriva batut fiind, n-a batut, “ocarat fiind, n-a ocarat, patimind, n-a amenintat”.

28. Daca vreun episcop sau preot sau diacon cu drept cuvant caterisit pentru vini invederate, va indrazni sa se atinga la slujba sfanta cea oarecand incredintata lui, acesta cu totul sa se taie (indeparteze) de la biserica.

29. Daca vreun episcop, prin bani s-ar face stapan pe aceasta vrednicie, sau preot sau diacon, sa se cateriseasca si el si cel ce l-a hirotonit si cu totul sa se indeparteze si de la sfanta impartasire, ca Simon vrajitorul de catre
mine, Petru.

30. Daca vreun episcop, servindu-se de stapanitori lumesti, va pune mana pe vreo biserica, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca. Asemenea si toti partasii lui la aceasta.

31. Daca vreun preot, dispretuind pe episcopul sau, va tine adunare deosebit si alt altar va inalta, nici o vina stiind asupra episcopului cu privire la buna
credinta si la dreptate, sa se cateriseasca, ca un iubitor de stapanire, caci este tiran. Aceasta si ceilalti cati se vor uni cu el, iar laicii sa se afuriseasca. Aceasta insa sa se faca dupa una si doua si trei poftiri ale episcopului.

32. Daca un preot sau diacon va fi afurisit de episcop, acela sa nu poata fi primit de altul, ci numai de cel ce l-a afurisit, afara numai daca s-a intamplat sa moara episcopul care l-a afurisit.

33. Nu primiti pe niciunul din episcopii sau preotii sau diaconii streini fara recomandare, iar daca aduc, sa se cerceteze si de vor fi propovaduitori ai bunei credinte, sa fie primiti, iar de nu, cele de trebuinta dandu-le, la impartasire sa nu-i primiti, ca multe se fac prin amagire.

34. Episcopii fiecarui neam se cuvine sa stie cine este cel dintai intre ei si sa-l socoteasca de cap si nimic de seama sa nu faca invoirea lui, ci numai acelea sa faca fiecare ce privesc parohia lui si satele ce tin de ea. Dar nici el (primatul) sa nu faca ceva fara stiinta tuturor, caci asa va fi intelegere si se va slavi Dumnezeu prin Hristos.

35. Episcopul sa nu indrazneasca a face hirotonie afara de hotarele (parohiei) sale, in cetatile si satele ce nu atarna de el; iar de se va dovedi ca a facut acestea fara invoirea celor ce au sub ei cetatile sau satele acelea, sa se cateriseasca si el si cei pe care i-a hirotonit.

36. Daca cineva hirotonindu-se episcop, nu va primi slujba si purtarea de grija de poporul ce i s-a incredintat, trebuie sa fie afurisit pana ce va primi.

Asemenea si preotul si diaconul; iar daca mergand acolo, nu va fi primit, nu din a sa voie, ci din rautatea poporului, el sa fie episcop, iar clerul cetatii sa fie afurisit, pentru ca n-au invatat pe un astfel de nesupus popor.

37. De doua ori pe an sa se tina sinod de episcopi si sa cerceteze intre ei dogmele bunei cinstiri de Dumnezeu si sa dezlege eventualele neintelegeri bisericesti. Intaia oara (sa se tina) in a patra saptamana a Cincizecimii, iar a doua oara la douasprezece Octombrie.

38. Episcopul sa aiba grija de toate lucrurile bisericesti si sa le administreze sub paza lui Dumnezeu. Sa nu-i fie insa ingaduit a-si insusi ceva din ele, sau a darui rudelor sale cele ale lui Dumnezeu, iar de vor fi sarace, sa le dea ca unor saraci, dar nu din pricina lor sa vanda cele ale bisericii.

39. Preotii si diaconii nimic sa nu savarseasca fara voia episcopului, caci el este caruia i s-a incredintat poporul Domnului si de la care se va cere socoteala de sufletele lor.

40. Sa fie aratate lucrurile personale ale episcopului, daca are, si aratate (si) ale Domnului, ca sa aiba libertate episcopul, cand va muri, sa lase ale sale cum va voi si cui va voi si ca, nu din pricina lucrurilor bisericesti, sa se piarda ale episcopului, cand are sotie si copii, sau rude sau servitori, ca drept este “inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor”, ca nici biserica sa nu sufere vreo paguba din pricina necunoasterii lucrurilor episcopului, nici episcopul sau rudele lui din pricina bisericii sa fie jefuit sau sa ajunga la tocmeala impartitorii averii lui si moartea lui de ocara sa se acopere.

41. Poruncim ca episcopul sa aiba stapanire peste lucrurile bisericii, caci daca sufletele cele scumpe ale oamenilor trebuie sa se incredinteze lui, cu atat mai mult trebuie sa porunceasca cu privire la bani, incat dupa a lui hotarare sa se dea celor lipsiti toate, prin preoti si diaconi, si sa li se imparta in frica lui Dumnezeu si cu toata evlavia. Sa se impartaseasca insa si el cu cele ce-i vor fi de trebuinta, daca va avea lipsa, pentru folosul sau si al fratilor primiti ca oaspeti, ca acestia nici intr-un chip sa nu duca lipsa, caci legea lui Dumnezeu a randuit ca cei ce slujesc altarului de la altar sa se hraneasca, pentru ca nici ostasul nu poarta armele impotriva vrajmasului cu cheltuiala sa.

42. Episcopul sau preotul sau diaconul care-si va trece vremea in jocuri la noroc sau in betii, ori sa se lase de ele, ori sa fie caterisit.

43. Ipodiaconul sau citetul sau cantaretul care va face aceleasi lucruri, ori sa se lase de ele, ori sa se afuriseasca. Asemenea si laicul.

44. Episcopul sau preotul sau diaconul care va cere camata celor ce se imprumuta de la el, ori sa se lase de aceasta, ori sa fie caterisit.

45. Episcopul sau preotul sau diaconul, daca se vor ruga impreuna cu ereticii, numai sa se afuriseasca, iar daca au dat voie acelora, ca unor clerici, sa savarseasca ceva, sa fie caterisit.

46. Episcopul sau preotul sau diaconul care va primi botez sau jertfa eretica, randuim sa se cateriseasca, caci “ce conglasuire este intre Hristos si Beliar sau ce impartasire are credinciosul cu necredinciosul?”

47. Episcopul sau preotul care va boteza din nou pe cel ce are botez adevarat, sau care nu va boteza pe cel spurcat de necinstitorii de Dumnezeu, sa se cateriseasca, ca unul ce-si bate joc de crucea si de moartea Domnului si nu deosebeste pe preoti de preotii mincinosi.

48. Daca vreun laic, izgonindu-si femeia, va lua alta sau vreuna de altul lepadata, sa se afuriseasca.

49. Daca vreun episcop sau preot nu va boteza dupa randuiala Domnului, in Tatal si in Fiul si in Sfantul Duh, ci in trei Fara de inceput sau in trei Fii sau in trei Mantuitori, sa se cateriseasca.

50. Daca vreun episcop sau preot nu va savarsi (cele) trei afundari ale unei taine (a botezului), ci o afundare, care se face spre inchipuirea mortii Domnului, sa se cateriseasca, caci n-a zis Domnul: In moartea mea botezati, ci:”Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh”.

51. Daca vreun episcop sau preot sau diacon, sau oricare din catalogul clericilor, se abtine de casatorie si de carnuri si de vin, nu pentru infranare, ci din dispret, uitand ca “toate sunt bune foarte” si ca “barbat si femeie” a facut Dumnezeu pe om si hulind va barfi faptura, ori sa se indrepteze, ori sa fie caterisit si izgonit din biserica. Asemenea si laicul.

52. Daca vreun episcop sau preot nu primeste pe cel ce se intoarce de la pacat, ci-l alunga, sa se cateriseasca, deoarece mahneste pe Hristos, care a zis: “Bucurie se face in cer pentru un pacatos, care se pocaieste”.

53. Daca vreun episcop sau diacon, in zilele de sarbatoare, nu se impartaseste din carnuri si din vin, sa se cateriseasca ca unul ce are “cugetul ifierat” si care se face multora pricinuitor de sminteala.

54. Daca vreun cleric va fi prins mancand in carciuma, sa se afuriseasca, afara numai dac, aflandu-se in calatorie, de nevoie se opreste la vreun han.

55. Daca vreun cleric va ocari pe nedrept pe episcopul sau, sa se cateriseasca, caci “pe mai marele tau sa nu-l vorbesti de rau”.

56. Daca vreun cleric va ocari pe preot sau pe diacon, sa se afuriseasca.

57. Daca vreun cleric pe surd sau pe schiop sau pe orb sau pe cel beteag de picioare va batjocori, sa se afuriseasca. Asemenea si laicul.

58. Episcopul sau preotul, care nu poarta grija de cler sau de popor si nu-i invata buna cinstire de Dumnezeu, sa se afuriseasca; iar daca staruie in nepasare, sa se cateriseasca.

59. Daca vreun episop sau preot nu va da cele de trebuinta clericului sarac, sa se afuriseasca; iar daca staruie, sa se cateriseasca, ca ucigator al fratelui sau.

60. Daca cineva cartile cele cu mincinoase titluri ale necinstitorilor de Dumnezeu, ca sfinte le va citi in Biserica, spre sminteala poporului si a clerului, sa se cateriseasca.

61. De se va aduce impotriva unui credincios invinurire de curvie sau de pea curvie sau de vreo alta fapta oprita si se va dovedi, sa nu se inainteze in cler.

62. Daca vreun cleric, de frica omeneasca, adica de frica de iudeu sau de pagan sau de eretic, se va lepada de numele lui Hristos, sa se afuriseasca; iar daca (se va lepada) de numele de cleric, sa se cateriseasca.

63. Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau oricine din catalogul clericilor va manca carne in sangele sufletului ei (de animal sugrumat), sau de (animal) “omorat de fiara” sau “mortaciune”, sa se cateriseasca, caci aceasta este oprit de Lege; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.

64. Daca vreun cleric se va afla postind in ziua Duminicii sau Sambata, afara numai de una singura (pe an), sa se cateriseasca; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.

65. Daca vreun cleric sau laic va intra in sinagoga iudeilor sau a ereticilor, spre a se ruga, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca.

66. Daca vreun cleric, in vreo galceva, a lovit (pe cineva) si dintr-o lovitura a facut omor, sa se cateriseasca pentru iuteala lui; iar de va fi laic sa se afuriseasca.

67. Daca cineva pe vreo fecioara nelogodita, silind-o, o va avea, sa se afuriseasca si sa nu-i fie ingaduit a lua alta, ci pe aceea s-o ia pe care a ales-o, chiar de ar fi saraca.

68. Daca vreun episcop sau preot sa diacon va primi a doua hirotonie de la cineva, sa se cateriseasca si el si cel ce l-a hirotonit, afara numai daca va dovedi ca are hirotonia de la eretici, caci cei care de unii ca acestia sunt botezati sau hirotoniti nu pot fi nici credinciosi nici clerici.

69. Daca vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citet sau cantaret, nu posteste sfantul si marele post sau miercurea sau vinerea, sa se cateriseasca; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.

70. Daca vreun episcop sau oricine din catalogul clericilor va posti impreuna cu iudeii sau va tine sarbatori cu ei sau va primi de la ei mancari de ale sarbatorilor lor, ca de pilda azima sau altceva de acest fel, sa se cateriseasca; iar de va fi laic, sa se afuriseasca.

71. Daca vreun crestin va duce untdelemn la altarul paganilor sau in sinagoga iudeilor la sarbatorile lor, sau va aprinde (acolo) lumanari, sa se afuriseasca.

72. Daca vreun cleric sau laic va lua din sfanta biserica ceara sau untdelemn, sa se afuriseasca si, pe langa cee ce a luat, incincit sa dea inapoi.

73. Vas de argint sau de aur sau panza sfintitta nimeni sa nu ia spre a sa intrebuintare, caci lucru impotriva legii este; iar de fi dovedit cineva (ca a facut), sa fie pedepsit cu afurisenie.

74. Episcopul de va fi invinuit de ceva de catre oameni vrednici de credinta, trebuie sa fie chemat de episcopi si daca vine si marturiseste si se dovedeste vina, sa se hotarasca pedeapsa; iar daca este chemat si nu se supune, sa fie chemat si a doua oara, trimitandu-se la el doi episcopi. Daca nici asa nu se va supune, sa fie chemat si a treia oara, iaras doi episcopi trimitandu-se la el.
Si daca nici asa, defaimand nu se va duce, sinodul sa hotarasca asupra lui cele ce va socoti, ca sa nu creada (acela) ca, fugind de judecata, castiga.

75. La marturie impotriva episcopului, eretic sa nu se primeasca si nici un singur credincios, caci “prin gura a doi sau a trei martori se va statornici orice cuvant”.

76. Nu se cuvine ca episcopul, facand pe plac fratelui sau fiului sau altei rude, sa hirotoneasca in dregatoria de episcop pe cine voieste acela, caci nu este drept sa faca mostenitori ai episcopiei, daruind cele ale lui Dumnezeu dupa capriciul omenesc, deoarece nu trebuie a supune biserica lui Dumnezeu mostenirii; iar de va face cineva aceasta, fara tarie sa fie hirotonia si el sa fie pedepsit cu afurisenie.

77. Daca cineva va fi beteag de un ochi sau schiop de un picior, dar va fi vrednic de episcop, sa se faca, caci nu meteahna trupului spurca, ci spurcatura sufletului.

78. Iar daca e surd sau orb, sa nu se faca. Nu ca ar fi spurcat, ci ca nu sa fie piedica intereselor bisericii.

79. De are cineva demon, cleric sa nu se faca si nici impreuna cu credinciosii sa nu se roage. Daca se va curati insa, sa fie primit si, de va fi vrednic, sa se faca (si cleric).

80. Cel ce de la pagani a venit si a primit botezul sau (cel ce) de la viata destrabalata (a venit), nu este drept sa se aleaga in curand episcop, caci fara cale este ca cel ce inca n-a aratat cercare sa fie altora invatator, afara numai daca se va face prin dumnezeiescul har.

81. Am zis ca nu trebuie episcopul sau preotul sa se amestece in administratia publica, ci sa se indeletniceasca cu treburile bisericii. Deci ori sa se induplece a nu face aceasta, ori sa fie caterisit, caci “nimeni nu poate sluji la doi stapani”, cum zice Domnul.

82. Nu ingaduim ca sclavii sa fie inaintati in cler fara invoirea stapanilor, ca sa nu se faca intristare stapanilor, caci una ca aceasta aduce cu sine rasturnarea caselor; iar daca candva se va arata vreun sclav vrednic de hirotonie de treapta, precum s-a aratat Onisim al nostru, si-i vor ingadui stapanii si-l vor libera si-i i vor da drumul din casa, sa se faca (cleric)

83. Episcopul sau preotul sau diaconul care se indeletniceste cu cele ale oastei si vrea pe amandoua sa le aiba, (adica) functiune de stat sa tina si sluba de cleric sa indeplineasca, sa fie caterisit, caci “ale Cesarului (sa se dea) Cesarului si ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu”.

84. De va ocari cineva pe imparatul sau pe stapanitorul fara dreptate, sa ia pedeapsa, si (anume) de va cleric, sa se cateriseasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca.

85. Sa va fie tuturor, clerici si laici, carti vrednice de cinste si sfinte din
Vechiul Testament acestea: Ale lui Moisi cinci (Facerea, Iesirea, Leviticul, Numerii si a Doua lege), a lui Iisus Navi una, Rut una, ale Imparatilor patru, Paralipomene din artea zilelor doua, Ezdra doua, Ester una, Iudit una, ale Macabeilor trei, a lui Iov una, Psalmii (o suta cincizeci), ale lui Solomon trei (Pildele, Eclesiastul si Cantarea Cantarilor), ale Proorocilor saisprezece.

Afara de aceastea vi se aduce aminte sa invatati pe tinerii vostri intelepciunile mult invatatului Sirah. Iar ale noastre, adica ale Noului Testament, sunt: Evangheliile patru (a lui Matei, a lui Marcu, a lui Luca si a lui Ioan), patrusprezece epistole ale lui Pavel, una a lui Iacov, trei ale lui Ioan, una a lui Iuda, doua ale lui Petru, doua ale lui clement si Asezamintele cele prin mine, Clement, dedicate voua, episcopilor, (pe care nu trebuie a le da
pe fata catre toti pentru lucrurile tainice din ele) si Faptele noastre, ale apostolilor.XLVIII.

Si acestea toate fie hotarate de noi voua, episcopilor, despre canoane: De veti ramane in ele, veti fi mantuiti si veti avea pace intre voi; iar de nu veti asculta, veti fi pedepsiti si veti avea intre voi razboi necontenit, (ca pedeapsa) pe care se cuvine s-o suferiti pentruneascultarea voastra.

Dumnezeu, insa, Cel unul nenascut si atoatefacator prin Hristos, pe toti cu pace va va aduna in Duhul sfant, “va va randui spre tot lucrul bun”, neschimbati, neprihaniti, nevinovati, si va va invrednici, impreuna cu noi de viata vesnica, prin mijlocirea fiului sau iubit, Iisus Hristos, Dumnezeul si Mantuitorul nostru, cu care slava (se cuvine) iar lui Dumnezeu cel peste toate si Tatal nostru in Duhul Sfant, Mangaietorul, acum si pururea si in vecii vecilor.

Amin

Categoria: Invatatura ortodoxa

Cautare:

Canoanele Bisericii Ortodoxe Sobornicesti

Vizualizari: 1107

Id: 1253

Imagine:

Iisus-Hristos
Sfintii zilei
Cauta

cuvant:

Stiri ortodoxe
Invitatie colaborare

Cei doritori sa participe la dezvoltarea acestui site sunt rugati ne contactaze prin formularul de contact sau la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).

Contact Us


Recomandari:
Resurse ortodoxe: www.resurse-ortodoxe.ro - Contine o bogata colectie de resurse ortodoxe audio/video/text: predici, rugaciuni, carti, conferinte, icoane, filme.
Agentia de stiri "Noutati ortodoxe": www.noutati-ortodoxe.ro - Ofera stiri si informatii din viata bisericii ortodoxe, evenimente religioase, conferinte, aparitii editoriale. Stirile pot fi preluate si de alte site-uri prin intermediul unui script.
Maica Domnului: www.maicadomnului.ro - Preacinstire pentru Maica Domnului - Prea Curata Fecioara Maria.