De cate ori ne inselam, si tot nu ne invatam minte

Rabdă foamea şi setea de îmbuibare turbată — ca să nu-ţi agoniseşti pagubă şi povară şi să cazi apoi întru mare necaz şi întristare. Ţine minte că nu doar o singură dată te-ai înşelat şi dintru aceasta râvneşte să nu te mai înşeli, spre a nu-ţi fi tu însuţi luptător şi ucigaş neîndurat.

Nu te supune îndulcirii şi patimii trupeşti, ci dorirea trupească de hrană şi băutură întoarce-o întru dorire dumnezeiască, pentru ca fireasca dorire de Dumnezeu să alunge departe de la sufletul tău nefireasca îndulcire trupească şi patimă şi să îi dăruiască sufletului tău mângâierea lui firească. Este scris: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

(Sfântul Dimitrie al Rostovului, Alfabetul duhovnicesc, Editura Sophia, București, 2007, p. 40)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare:

De cate ori ne inselam, si tot nu ne invatam minte

Vizualizari: 808

Id: 5348

Imagine:

Share: