Mostenirea bucuriei

Nespusa bucurie vestită de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria este şi moştenirea noastră. Preacurata Fecioara Maria a primit Harul Sfântului Duh, pentru ca Ea să fie Maica Domnului, iar noi am primit Harul Sfântului Duh, să fim copiii Domnului nostru. De aceea, şi noi putem să simţim, într-o măsură sau alta, aceeaşi nespusă bucurie, atunci când ne sârguim spre acest Har cu toată inima noastră, atunci când acest Har ne ajută să păzim neabătut toate poruncile Domnului. Prin această împlinire a poruncilor dumnezeieşti, prin mijlocirea Harului, ne facem moştenitorii nespusei bucurii sau, ceea ce este acelaşi lucru, ai bucuriei dumnezeieşti, potrivit cuvintelor lui Hristos: „Dacă păziţi poruncile Mele,... bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină” (adică va fi desăvârşită) (Ioan 15, 10-11).

Această bucurie pentru viaţa lor cucernică a fost simţită de toţi sfinţii, încă aici pe pământ. Unii dintre ei, cum ar fi Andrei cel nebun pentru Hristos şi preacuviosul Serafim de Sarov, au fost învredniciţi de Dumnezeu, încă din viaţa aceasta, să guste din toate frumuseţile Raiului şi să simtă această bucurie negrăită. Preacuviosul Serafim, împărtăşind-o, atunci când a fost ridicat până la cel de-al treilea cer, spunea că această bucurie nu poate fi descrisă prin nici un cuvânt omenesc şi că, pentru această fericire, trebuie să fim gata să suportăm aici tot felul de necazuri.

(Sfântul Ierarh Serafim (Sobolev) Făcătorul de minuni din Sofia, Predici, Editura Adormirea Maicii Domnului, Bucureşti, 2007, p. 185)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: