Nimeni nu vrea sa fie pierdut si nu spune: «Pierde-ma, Doamne»

- Eu, frate Nikolai, nu o dată ţi-am spus şi încă îţi mai spun: îmi vine în gând să las totul şi să mă duc într-o chilie oarecare. Se face groaznic de trăit, frate Nikolai, groaznic. Doar că îmi este frică să plec singur şi nu am cu cine mă sfătui. Dacă ar fi trăit părintele Varnava, aş fi mers la dânsul, dar nu mai este printre noi. Dar eu însumi mă tem: mă tem să plec ca o santinelă din post - te împuşcă... În această stare începi să înţelegi cuvintele Sfântului Prooroc David: «Mântuieşte-mă, Doamne!». Dacă ar fi să iei doar această parte de frază, se înţelege de la sine că nimeni nu vrea să fie pierdut şi nu spune: «Pierde-mă, Doamne». Dar el adaugă mai departe: «Că a lipsit cel cuvios». Nu ai cui te adresa, Doamne, mântuieşte-mă! Doar acum am început să pricep de ce Sfinţii Părinţi fugeau din lume, anume - fugeau... şi aş vrea şi eu să fug în pustie...

- Părinte, dar cum să pleci de unul singur. Singur nu se poate...

- Nu, nu! De unul singur nu se poate, tu însuţi, dar se poate de unul singur cu Dumnezeu! Iată, de exemplu, episcopul Teofan de nenumărate ori a vrut să lase toate şi să se zăvorască, dar nu a avut pentru aceasta voia lui Dumnezeu. Ca răspuns la dorinţa sa, el a fost numit la catedra episcopală de la Vladimir. Şi abia după câţiva ani s-a mutat la Vâşenskul lui îndrăgit... Da, oare când vom fi împreună, Nikolai Mitrofanovici la «Vâşe»? Mai devreme sau mai târziu, dar trebuie...

(Starețul Varsanufie de la Optina. Viața și minunile, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 154)

Categoria: Articole

Cautare: