Troparul Sfintilor - nuanțe ale textului grecesc

Aflîndu-ne încă sub revărsarea de har a Praznicului Sfîntului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, provocat de sora mea, voi face publice cîteva remarci cu privire la arhicunoscutul tropar al Cuviosului:

„Întru tine, Părinte, cu osîrdie s-a mîntuit cel după chip; că, luînd crucea, ai urmat lui Hristos; şi, lucrînd, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău.”

Aceeași cîntare, cu același text, se cîntă și la alți Părinți Cuvioși sau la Sfintele Cuvioase, unde, în loc de „Părinte”, avem „Maică”.

Haideți să vedem și textul grecesc corespunzător acestui text românesc și să observăm ce e de observat, respectiv să vedem ce putem îndrepta, nu atît în forma troparului, cît în înțelesurile ce se ascund în spatele acestor forme.

Ἐν σοὶ Πάτερ ἀκριβῶς, διεσώθη τὸ κατ' εἰκόνα· λαβὼν γὰρ τὸν Σταυρόν, ἠκολούθησας τῷ Χριστῷ, καὶ πράττων ἐδίδασκες, ὑπερορᾶν μὲν σαρκός· παρέρχεται γάρ, ἐπιμελεῖσθαι δὲ ψυχῆς, πράγματος ἀθανάτου· διὸ καὶ μετὰ Ἀγγέλων συναγάλλεται, Ὅσιε [...] τὸ πνεῦμά σου.

Observații:

1. „Cu osîrdie” este echivalentului lui ἀκριβῶς [akrivos], ceea ce ar însemna „cu acrivie”, „cu de-amănuntul”, „în amănunt”, „la modul exact”.

2. Verbul „s-a mîntuit” reprezintă o traducere inexactă a lui διεσώθη [diesothi]. Nu este ἐσώθη, de la verbul σῴζω [sozo] = „a salva”, „a mîntui”, ci e διεσώθη [diesothi], de la verbul διασῴζω [diasozo], cu forma medie διασῴζομαι [diasozome], care, în context (și nu numai), înseamnă „a se menține / a se păstra nealterat/neștirbit/intact”. De altminteri, și verbul σῴζω [sozo], pînă să însemne „a salva”, „a mîntui”, se referă la starea de „teafăr și nevătămat”. Așadar, acolo unde troparul zice că „s-a mîntuit”, noi ar trebui să înțelegem: „s-a păstrat neștirbit”.

3. „cel după chip” sigur că ne duce cu gîndul la om, creat după chipul lui Dumnezeu. Doar că „cel după chip”, în română, este o formă de masculin, în timp ce grecescul τὸ κατ' εἰκόνα [to kat' ikona] este un neutru; ar trebui deci să înțelegem „ceea ce [a fost creat] după chip[ul lui Dumnezeu]”.

Așadar, ca o concluzie parțială, pînă aici ar trebui să înțelegem așa:

„Părinte, ceea ce este după chip[ul lui Dumnezeu] în tine cu acrivie s-a păstrat neștirbit / întreg”.

Mai departe:

4. „căci, luînd Crucea, ai urmat lui Hristos” este de înțeles așa cum e, în cadrul limbajului bisericesc. Cu o mică și nu foarte importantă remarcă: în greacă, succesiunea tradusă prin „luînd Crucea” și „ai urmat” echivalează cu „ai luat Crucea și ai urmat”.

5. „și, lucrînd, ai învățat să nu se uite la trup”. Aici, „lucrînd” (πράττων -- pratton), un participiu durativ, echivalează cu: „prin lucrarea [ta] continuă”, iar semantic adaugă și nuanța de „în mod practic”. Așadar, „prin lucrarea ta continuă, în mod practic”.

6. Dacă însă zicem „să nu se uite la trup”, în română ne gîndim așa: cine să nu se uite la trup? Păi... omul, cel pe care l-ai învățat. Doar că textul nu zice „l-ai învățat”, ci „ai învățat”. Dacă ar fi să traducem foarte literal: „ai învățat a trece cu vederea trupul”. Altfel spus: învățătura ta (practică, nu teoretică) a fost despre a trece cu vederea (a neglija) trupul.

Nu avem un obiect / complement direct persoană pentru verbul „a învăța”. Nu ai învățat pe cineva anume, ci ai învățat, la modul general. Învățătura ta a fost cutare și cutare.

7. Mai avem acolo și o „nesemnificativă” particulă μέν [men], care poate fi ignorată în traducere, fără doar și poate, dar despre care începătorii într-ale eliniei învață că s-ar putea traduce prin „pe de o parte”, „unu la mînă” (cum îmi place mie să zic). Pentru că urmează și un δέ [de], care înseamnă „pe de altă parte”, „doi la mînă”. Așadar: „și învățătura ta (practică, nu teoretică) a fost: 1) despre a trece cu vederea (a neglija) trupul.”

8. „căci trece pe lîngă”, „se duce”, adică „este trecător”, cum și zicem.

9. „ci să poarte grijă de suflet”; foarte bine redat, cu acea observație legată de δέ [de] = „doi la mînă”. Așadar:

„și învățătura ta (practică, nu teoretică) a fost: 1) despre a trece cu vederea (a neglija) trupul, căci este trecător; 2) despre a purta de grijă de suflet / a se îngriji de suflet”.

Finalul este mai aproape de înțelesul originalului: „pentru aceasta / de aceea, duhul tău, Cuvioase [Părinte Dimitrie], se și bucură împreună cu îngerii.

Așadar:

„Întru tine, Părinte, cu acrivie s-a păstrat neștirbit ceea ce este după chip[ul lui Dumnezeu]; căci, luînd Crucea, ai urmat lui Hristos și învățătura ta lucrătoare (practică, nu teoretică) a fost: 1) despre a trece cu vederea (a neglija) trupul, căci este trecător; 2) despre a purta grijă de suflet”.

De rostit și de cîntat însă, voi cînta troparul așa cum s-a împămîntenit la noi. Cel puțin pînă la o nouă încredințare. Pînă atunci, destul ne este a fi atenți la cuvinte și la însemnătatea lor.

Octavian Gordon