Universalitatea creștină nu este ideologie, ci comuniune în Adevăr

Universalitatea Bisericii lui Hristos nu se confundă cu uniformizarea ideologică a lumii. Una izvorăște din iubirea care cheamă toate neamurile la comuniune în adevăr, cealaltă poate deveni simplă construcție culturală sau politică.

Biserica este universală nu pentru că șterge identitățile, ci pentru că le transfigurează în lumina lui Hristos. La Cincizecime, Duhul Sfânt nu a anulat limbile oamenilor, ci le-a făcut capabile să vestească același adevăr.

De aceea, a critica un anumit universalism ideologic nu înseamnă automat a nega sobornicitatea Bisericii. Confuzia apare atunci când folosim aceiași termeni pentru realități diferite: una duhovnicească și eclesială, alta politică sau culturală.

Sfântul Justin Popovici spunea că ‘Biserica este universalitatea Dumnezeu-omenească a lui Hristos’, nu o abstractă fraternitate fără adevăr și fără Cruce. Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul amintea că unitatea autentică nu distruge persoana, ci o împlinește.

Poate tocmai aici ar trebui păstrată nuanța: universalitatea creștină nu este ideologie, ci comuniune în Adevăr.

Universalitatea Bisericii nu este globalism spiritual și nici ideologie fără rădăcini. Sobornicitatea creștină unește fără să niveleze, cheamă fără să constrângă și iubește fără să dizolve identitățile.