Rugaciunea, o convorbire directa cu Dumnezeu

Când simţim bucuria rugăciunii, suntem foarte vioi. Este o pregustare a vieţii din rai. Şi dacă vă străduiţi mult, Domnul o să v-o dea. Rugăciunea îl ridică pe om până la contemplarea dumnezeiască. Despre experienţa mistică a rugăciunii, Bătrânul Ieronim zicea: Mihail, Bătrânul meu, era tot lumină când se ruga. Şi în această stare, nu se ruga cu cuvintele, ci cu mintea. Cuvintele sunt surcelele pe care le folosim până se aprinde focul.

Când focul rugăciunii este aprins, adică atunci când vine căldura şi durerea inimii, omul nu mai poate vorbi. Îl simte şi Îl aude pe Dumnezeu în el. Atunci vin lacrimile. Omul atinge o măsură duhovnicească, aceea a Rugăciuni inimii, a doririi duhovniceşti şi a inefabilelor gemete.

(Arhiepiscopul Andrei Andreicuț, Mai putem trăi frumos? Pledoarie pentru o viaţă morală curată, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, p. 48)

Categoria: Articole

Cautare:

Rugaciunea, o convorbire directa cu Dumnezeu

Vizualizari: 620

Id: 10189

Imagine:

Share: