MÂNĂSTIREA

,,SFÂNTUL  ANTONIE  CEL  MARE’’

Judeţul Prahova

Comuna Dumbrăveşti, satul Mălăeştii de Jos, Judeţul Prahova, cod 107320, tel.0244.226.216

Mânăstire de călugări; 8 vieţuitori, viaţă de obşte

Ctitori: I.Guiu, V.Blebea, V.Cucu şi alţii.

Hramurile mânăstirii:

Sfântul Antonie cel Mare (17 ianuarie)

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie, în 2008)

Sfântul Mare Mucenic Fanurie (27 august)

AŞEZAREA  MÂNĂSTIRII

Pe drumul judeţean 102 Ploieşti-Slănic, la 16 km spre miazăzi de salinele Slănicului şi nu departe de Mânăstirea Zamfira, pe Valea Vărbilăului, vei da, iubite creştinule, de satul Mălăeştii de Jos, în care se poate ajunge şi din DN 1A (Bucureşti-Ploieşti-Vălenii de Munte-Cheia-Braşov). Pe-aici sunt sate cu istorie aşa de veche, încât însuşi savantul Nicolae Iorga a scris despre ele. Că doar la Mălăeşti e locul în care a existat o fortificaţie romană (castru), iar la doi paşi, la Coţofeneşti, în punctul numit Fundătura-Drumul Schitului, s-a descoperit coiful de aur, ce datează din vremea strămoşilor daci, cu un veac înainte de Iisus Hristos.

Odinioară comună, Mălăeştiul era acea aşezare pe jumătate moşnenească al cărui nume îşi avea obârşia din ocupaţia de bază a celor de pe aici: mălăieri, adică morari la morile de pe Vărbilău şi de pe Teleajen.

Şi chiar când te aştepţi mai puţin, din şoseaua judeţeană, mărginită de plopi tremurători, un indicator îţi va îndrepta paşii la vreo 200 de metri de malul drept al Vărbilăului, la Mânăstirea ,,Sf.Antonie cel Mare’’.

ISTORICUL  MÂNĂSTIRII

Mânăstirea ,,Sfântul Antonie cel Mare’’ este situată în satul Mălăeştii de Jos şi a fost ridicată într-o zonă cu veche tradiţie monastică, în care, acum peste două secole, exista un schit de călugări. Acesta era metoc al unei mânăstiri situate mai la nord-vest de locul în care se află azi Mânăstirea ,,Sfântul Antonie cel Mare’’, în satul Vâlcăneşti, unde a existat o chinovie atestată la 1450, aşadar în vremea domniei voievodului Vladislav al II-lea.

Ieromonahul Antonie Liţă de la Mânăstirea Crasna, judeţul Prahova, este cel care a purces la treabă, pe cele două hectare donate de ploieşteanul Ion Guiu, în 1995.

Piatra fundamentală s-a sfinţit la 17 septembrie 1995, în zilele fericitului întru pomenire părinte Patriarh Teoctist, şi cu râvnă mare, în vara lui 1996, biserica era deja construită la roşu, pentru ca în octombrie să fie tencuită.

Târnosirea bisericii s-a făcut la 24 iunie 2004, de către un sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu P.S.Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. A fost un eveniment de o însemnătate aparte, pe care monahii, locuitorii satului şi pelerinii participanţi nu-l vor uita lesne.

STAREŢII

Având o istorie recentă, mânăstirea de la Mălăeştii de Jos este însă bogată în împliniri pe tărâm duhovnicesc. Obştea de început a fost păstorită de Ierom.Antonie Liţă (1995-1998), aflat acum în fruntea Mânăstirii ,,Sfântul Pantelimon’’ din Siliştea Gumeşti, jud.Teleorman. Acest stareţ provenea din obştea de la Mânăstirea Crasna, judeţul Prahova, unde ucenicise sub oblăduirea Arhim.Nicodim Dimulescu.

I-a urmat Ierom.Lazăr Nan, care – aşa cum avea să-mi mărturisească la 23 octombrie 2008 – şi-a început stăreţia cu zece ani în urmă, la 23 octombrie 1998, venind de la Mânăstirea Runc, jud.Bacău. A păstorit până în iulie 2006, când a fost chemat la o altă chinovie abia înfiinţată, cea de la Mânăstirea ,,Duminica Sfinţilor Români’’ din Bucureşti.

Din 27 august 2006 şi până în prezent, stareţ este Ierom. Petru Ungureanu, venit de la mânăstirea prahoveană Turnu, situată în comuna Târgşoru Vechi.

De la formare şi până în prezent, numărul călugărilor a cunoscut fireştile fluctuaţii, dar, în general, s-a menţinut în jurul a zece vieţuitori. Obştea de acum este formată din şase monahi şi doi fraţi.

ELEMENTE  DE  ARTĂ  ŞI  PATRIMONIU

Biserica are hramul ,,Naşterea Sf.Ioan Botezătorul’’ şi, ţinând seama de tinereţea sa, nu putem încă vorbi de obiecte foarte valoroase de cult.

În formă de cruce, ea are un aspect destul de simplu, mai ales la interior şi a fost construită din blocuri tip BCA, cu structură de beton-armat. Are un naos spaţios, cu abside semicirculare, plafonul fiind la aceeaşi înălţime de la pronaos până la altar, inclusiv. Cele patru ferestre pe o latură, la care se adaugă câte una la abside, sunt în stil gotic, cu despărţitură în cruce, din PVC. Stranele – inclusiv cea arhierească – sunt toate noi, de stejar, fără înflorituri, frumoase în simplitatea lor.

În mod cât se de poate de evident, pronaosul are darul de a amplifica spaţialitatea bisericii. El are aceeaşi lărgime ca şi naosul, fiind despărţit de acesta printr-un zid şi o uşă pătrată, fiind luminat de patru ferestre. Cât priveşte naosul, acesta are câte patru ferestre pe laturile de sud şi de nord, la care se adaugă una la abside, toate identice cu cele ale pronaosului.

Începută în 1997 (la altar, abside şi turla mare), pictura în tehnica ulei s-a finalizat în 2003, de către pictorii Adrian şi Nicoleta Voicu, din oraşul Băicoi, prin donaţia unor credincioşi precum Traian Blebea şi Vasile Cucu, care sunt şi zugrăviţi pe peretele vestic al naosului, în registrul inferior din stânga intrării, în dreapta fiind P.F.Teoctist, Patriarhul B.O.R. şi P.S. Episcop Teodosie Snagoveanu.

Intrarea în biserică se face pe o uşă dreptunghiulară, cu intrare în acoladă, în două foi, din stejar admirabil sculptat, la interior cu Sf.Ier.Vasile şi Sf.Mc.Fanurie, iar la exterior cu Sf.Cuv.Antonie cel Mare şi Sf.Proroc Ioan Botezătorul. Deasupra uşii, la intrare, se află înscrisă pisania: ,,Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, ziditu-s-a acest Sf.Lăcaş al Sf.Mânăstiri Antonie cel Mare, cu hramul Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, în anul 1995, în timpul arhipăstoririi Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist – întâistătătorul B.O.R. – la marginea satului Mălăeşti, pe Valea Vărbilăului, terenul fiind donat de către evlaviosul creştin Guiu Ion. Pictura a fost executată de către pictorii Adi şi Nicoleta Voicu, prin contribuţia generoasă a familiei Blebea Traian, Cucu Vasile, Popovici Vasile şi Nicolae Şerban, precum şi a altor credincioşi, sub îndrumarea părintelui stareţ Lazăr Nan. Slujba de sfinţire s-a săvârşit în ziua de 24 iunie 2004, de către Prea Sfinţitul Episcop Varsanufie Prahoveanul, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi. Binecuvântează Doamne şi sfinţeşte pe cei ce iubesc bunăcuviinţa şi podoaba Bisericii Tale!’’

Catapeteasma frumos împodobită este şi ea de stejar şi a fost realizată de meşteri din satul lui Ion Creangă, Humuleşti.

La exterior, biserica are un soclu de piatră de aprox.0,5 m înălţime, ferestrele având ornamente din praf de marmură. În registrul superior, naosul şi absidele prezintă picturi în ancadramente terminate în arcadă. Un brâu semicircular, ce înconjoară biserica în partea inferioară a acestora cu pictură, frumos modelat în împletitură, precum şi heruvimii de la abside, dau o podoabă de toată lauda bisericii de la Mălăeştii de Jos.

Turla de pe naos are formă octogonală, cu soclu pătrat, cu patru ferestre înguste. Alte două turle, mai mici, de aceeaşi formă, dar fără baza pătrată, sunt aşezate pe pronaos, acestea fiind însă înfundate. Acoperişul este de tablă galvanizată, pereţii celor trei turle fiind îmbrăcaţi în solzi de tablă. În treimea superioară, pronaosul  prezintă o mică streaşină.

La apus de biserică, pe un tăpşan mărginit de nuci, se află amplasat agheasmatarul, de formă patrulateră, cu pictură la interior. Este de-o seamă cu biserica şi în acelaşi stil arhitectural, având câte două ferestre mari de stejar pe fiecare latură, cu excepţia celei apusene.

Mânăstirea are două clopote. Cel mare este fixat pe un suport metalic şi are următoare inscripţie: ,,Cu binecuvântarea lui Dumnezeu în zilele păstoririi Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist s-a turnat acest clopot la S.C.RECOND S.R.L. Baia Mare pentru Mânăstirea Sfântul Antonie cel Mare Mălăieşti în anul mântuirii 2005 cu contribuţia credincioşilor, ctitorilor şi a mânăstirii, stareţ fiind ieromonahul Lazăr Nan’’.

Al doilea clopot, mai mic, deocamdată nefolosit, are o inscripţie prin poansonare: ,,Turnat în anul 1964 din iniţiativa lui Rădulescu Grigore ajutat de Mătescu Costică, Diaconu C., Ion Alexandrescu şi alţii care a[u] contribuit’’.

            Remarcabil prin arhitectura sa este şi complexul de chilii, format din beci, parter şi două etaje, incluzând şi pe cel socotit arhondaric. El include toate cele necesare obştii: trapeza, stăreţia, biblioteca, pivniţa, cămara.

Gospodăria anexă a obştii cuprinde un grajd bine croit, câteva animale, un ogor cu o seră, utilaje agricole, un autoturism. În această mănăstire nu se mănâncă carne.

ACTIVITĂŢI  CULTURAL-MISIONARE

Rolul mânăstirii este de-a trăi şi mărturisi credinţa ortodoxă şi de a promova spiritualitatea şi cultura română. Dintru început, orientarea acestei mânăstiri a fost misionară, pentru credincioşii veniţi din Prahova şi din întreg cuprinsul României, căutându-se să se insufle credincioşilor dragostea pentru această nouă chinovie a Ţării Româneşti.

Obştea de opt vieţuitori – ieromonahii Petru Ungureanu şi Augustin Toader şi monahii Iosif Haralambie, Teodosie Ciochină, Ambrozie Costache şi Mina Iordache, la care se adaugă fraţii Dumitru Ştefan şi Vasile Ungureanu – se află sub ascultarea ierom. Petru, zilnic săvârşindu-se Sf.Liturghie şi toate slujbele, potrivit rânduielilor monahale ale vieţii de obşte.

ACTIVITĂŢI  SOCIAL-FILANTROPICE

Prin însăşi oficierea slujbelor, prin rugăciune şi ascultare şi prin prezenţa în mijlocul pelerinilor, cu un sfat şi op vorbă de alinare, călugării îşi împlinesc menirea.

Se are în vedere organizarea unor lecţii de religie, cu participarea elevilor de la şcolile comunei Dumbrăveşti, precum şi ajutorarea unor bătrâni nevoiaşi cu o masă caldă pe zi. La Mânăstirea Sf.Antonie cel Mare în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare se oferă o masă frăţească tuturor credincioşilor.

În mănăstire s-a început şi amenajarea unei biblioteci, care în prezent numără peste 300 de volume.

Adunând din obolul unor creştini milostivi, în perioada următoare se are în vedere construirea unei clopotniţe – pentru care există deja proiectul şi aprobările necesare – a unui paraclis şi a unei trapeze şi împrejmuirea lăcaşului cu incintă-cetate, dar şi refacerea acoperişului bisericii.

Vă rugăm să ajutaţi această sfântă mănăstire, care se află la început de drum.

CONT  LEI: RO16RNCB0211011846360001

BCR Vălenii de Munte

Florin N. Şinca – 11 noiembrie 2008