Cine sunt cei trei magi in contextul societatii de azi?

Ceea ce este interesant de reţinut la magi este faptul că înţelepciunea şi ştiinţa omenească, au întruchipat în persoana lor simbolul închinătorilor înţelepţi în nemărginit, credinţa lor în înţelepciunea divină şi în revelaţia Adevărului de-a lungul veacurilor, care a luat chip în Dumnezeul-Om. Mulţi dintre cei care se dau drept înţelepţi şi mari cercetători Îl resping pe Hristos, Acesta li se pare „simplu, neînsemnat, inferior lor.” Hristos nu este pentru „cugetele luminate." Acestea aleargă spre diferite sisteme şi teorii şocante, fie ca să acopere golul lor interior, fie ca să facă pe deştepţii, promovându-se pe ei înşişi ca foarte importanţi, fie ca să răstoarne creştinismul. Însă, aşa cum am spus, se străduiesc în zadar. Toţi filosofii care s-au apropiat de Hristos şi de învăţătura Lui, de-a lungul veacurilor, la început chiar şi cu porniri potrivnice, dar nevinovate, L-au găsit mai presus de toată cunoaşterea şi filosofia omenească.

Cunoaşterea omenească acoperă totalitatea lucrurilor pe care le putem cunoaşte în mod ştiinţific, „partea gnostică, partea senzorială”, iar dumnezeirea, nemărginitul, transcendentul, partea cerească, „pe cele de dincolo”, despre care vorbeşte Platon. Prin urmare, planul uneia este unul şi al celeilalte altul. Stabilirea exactă a rolului cunoaşterii şi a rolului credinţei nu creează absolut nicio dilemă. Acolo unde se încheie ştiinţa începe adevărata revelaţie a adevărului veşnic. Astfel se completează una pe cealaltă.

(Arhimandritul Timotei Kilifis, Hristos, Mântuitorul nostru, Editura Egumenița, Galați, 2007, pp. 36-37)

Categoria: Articole

Cautare: